Motiunea de cenzura care ameninta Guvernul Ciolos imediat dupa locale nu vizeaza debarcarea tehnocratilor, ci doar amputarea prerogativelor Executivului astfel incat sa nu poata fi modificat prin ordonanta de urgenta Codul Penal.
Intentia care sta la baza demersului a fost dezvaluita de Calin Popescu Tariceanu: ”Mai sunt de la alegerile locale 5 luni pana la viitoarele alegeri (parlamentare – n.r.) si trebuie sa ne gandim daca o motiune de cenzura care poate sa il lase pe Ciolos in functie cu un guvern cu puteri limitate, numai cu gestiunea treburilor curente, nu ar fi o solutie mai buna decat sa dea ordonante doamna Pruna in dispretul drepturilor si libertatilor cetatenesti”. In context, Tariceanu a anuntat si ca este obligat sa sesizeze CCR pe tema ordonantei de modificare a unor articole din Codul penal si Codul de Procedura Penala. Chiar daca Tariceanu are pe fond dreptate (codurile penale nu pot fi modificate, prin ordonante, asa cum ii vine pe chelie unui ministru sau altul), la fel de adevarat este si ca, de mai bine de un an, CCR a declarat neconstitutionale zeci de articole din cele doua coduri penale. Iar conform Constitutiei invocate de Tariceanu, parlamentarii trebuiau (in termen de 45 de zile!) sa modifice prevederile incriminate de CCR. Nu au facut nimic, sperand probabil sa treaca furtuna anticoruptiei. Cert este ca nu si-au facut treaba iar acum urla ca din gura de sarpe ca Executivul Ciolos forteaza nota si incalca atributiile Parlamentului si o lasa pe ministresa Pruna sa zburde cum vrea ea in peisaj. Fapt evitat de buna seama daca distinsii parlamentari si-ar fi respectat fisa postului si ar fi armonizat in timp legal codurile penale cu Constitutia. Nu a fost sa fie, motiv pentru care acum opintesc la compunerea unei motiuni de cenzura anti-Pruna.
