Arestat saptamana trecuta, Mohamed Abrini, ”omul cu palarie” de la aeroportul Zaventem, si-a minimalizat rolul in atentatele teroriste din Bruxelles, in fata judecatorului de instructie.
Abrini a admis ca el este ce-a de-a treia persoana implicata in atentatele din capitala Belgiei, in rest, a negat totul in bloc. In declaratiile sale, Mohamed a afirmat ca nu s-a radicalizat, a negat ca a stat in Siria, unde parchetul crede ca a plecat anul trecut. Pe aeroportul Zaventem nu a avut niciodata intentia sa-si declanseze centura cu explozibili, informeaza Le Nouvel Observateur. ”Nu as face rau nici unei muste”, a lansat Abrini, aratand ca, de fapt, fratii El Bakraoui si Najim Laachraoui sunt organizatorii atentatelor din Bruxelles. Mohamed a mai spus ca nu le impartasea convingerile dar s-a asociat cu ei pentru a se ascunde. Dupa atentat, el si-a lasat centura exploziva intr-o pubela si si-a aruncat palaria. Si Ibrahim El Bakraoui a selectionat tintele, el si Najim vizand in special holurile de imbarcare pentru SUA, Rusia si Tel Aviv ale aeroportului Zaventem.
Abrini a admis ca o perioada s-a ascuns impreuna cu Salah Abdeslam, prieten din copilarie si suspect cheie in atentatele din Paris. De altfel, dupa capturarea lui Abdeslam, ancheta a dezvaluit multiple legaturi ale lui Abrini cu atacurile din Paris, intre care o posibila sustinere logistica.
Informatii despre un centru nuclear german, gasite la Salah Abdeslam
Abdeslam detinea articole si materiale informative cu privire la centrul de cercetari nucleare din Julich (Renania de nord-Westfalia), luate in special de pe Internet, dar si fotografii ale presedintelui Consiliului de Administratie al acestui centru, Wolfgang Marquardt, informeaza La Derniere Heure. Potivit mass-media germana, seful securitatii Interne, Hans-Georg Maassen, a informat mai multi parlamentari germani despre aceste inscrisuri, gasite in apartamentul din cartierul belgian Molenbeek, unde a stat Salah.
Eurodeputatii au adoptat registrul european de date ale pasagerilor aerieni
Parlamentul european a aprobat, ieri, infiintarea unei directive care ofera accesul serviciilor de securitate nationale la registrele pasagerilor detinute de companiile aeriene. Cei 28 au calificat aceste date ca sursa de informatii importante in lupta antitero, opozantii invocand consecinte pentru viata privata a pasagerilor si dubii cu privire la eficacitatea ei. Directiva, aprobata cu 461 de voturi (179 impotriva) obliga companiile aeriene sa transmita datele pasagerilor preluate in timpul rezervarilor („Passenger Name Record”, PNR) unei Unitati de informatii cu privire la pasageri (PIU) care va fi infiintata de fiecare stat membru. Serviciile antitero vor putea avea acces la informatii precum nume, adrese, bagaje, carti de credit, rute de zbor etc. Aceste unitati vor pastra datele pasagerilor timp de cinci ani. Obligatia se aplica numai zborurilor spre si dinspre UE. Alta masura pentru garantarea protectiei acestor date este desemnarea obligatorie a unui ofiter ad hoc in fiecare unitate PIU. Instaurarea sistemului PNR vine dupa cinci ani de negocieri intre statele membre si Parlamentul European. Dupa atentatele din Paris si Bruxelles guvernele au pus presiune la Strasbourg pentru a trece proiectul de vot. Adversarii acestui proiect au estimat ca aceasta colectare masiva de date va fi oneroasa si ineficienta, subliniind ca recentele atentate au aratat ca serviciile nationale de securitate schimba prea putine informatii intre ele, in conditiile in care datele PNR nu vor fi transmise de catre statele membre decat la cerere.
