Desi aflata in moarte clinica de ceva timp, Sanatatea va fi intotdeauna una dintre cele mai profitabile afaceri. Aparatura, medicamente, consumabile, energie electrica si sisteme informatice – toate sunt indispensabile, iar contracte – cu nemiluita.
Dotarea spitalelor, medicamentele si consumabilele cumparate de la anumite firme, serviciile de mentenanta pentru aparatura si contractele incheiate cu farmacii, societati de paza, de salubritate sau traderi de energie – sunt doar cateva dintre afacerile de miliarde de euro din bani publici.
Ion Bruckner, Daniela Bartos, Ion Bazac, Eugen Nicolaescu, Mircea Cinteza, Mircea Beuran si Ionel Blanculescu sunt doar cativa dintre ministrii care s-au perindat pe la carma Sanatatii. Unii au iesit in evidenta doar prin scandalurile in care au fost implicati.
Abia acum, odata cu venirea lui Raed Arafat, putem spune ca la Sanatate exista, in sfarsit, un specialist si un bun manager, care a inceput deja sa le taie elanul indivizilor abonati la contracte pe bani publici.
Blanculescu, sef la o firma evazionista
Fostul ministru Ionel Blanculescu este cel despre care „National” a dezvaluit recent ca a intrat in vizorul autoritatilor, care il suspecteaza ca ar fi unul dintre evazionistii „de seama” din tara noastra.
Mai exact, Blanculescu a preluat anul trecut functia de presedinte al Consiliului de Administratie al SC Structural Consult Investitii si Dezvoltare SA, in spatele careia se afla controversatul om de afaceri Ioan Badea.
Pe numele acestuia, ANAF a emis un titlu executoriu pentru suma de 163 .002 lei. Cum Badea avea interzis la a mai face afaceri in Romania, el l-a numit la conducerea firmei – campioana la derularea de contracte cu statul, cu fonduri structurale si de mediu de la UE – pe Ionel Blanculescu.
Bazac 007
Un ministru care a plecat cu scandal de la carma Sanatatii a fost si milionarul Ion Bazac. „Ministrul Ferrari”, dupa cum a fost poreclit afaceristul care vinde masini de lux, a vrut sa cumpere din bani publici cinci roboti chirurgicali, care costau 10 milioane de euro. Dupa ce i s-a atras atentia ca arunca cu bani in timp ce spitalele mor, Bazac a renuntat la achizitie.
Numele lui Bazac a aparut si in „Listingul telefonului”, scandal in care a fost acuzat ca a apelat la prieteni cu relatii in serviciile de informatii pentru a afla cine il ameninta. El ar fi primit mai multe amenintari cu moartea si ar fi cerut printr-un intermediar, consulul Romaniei la Milano, sa intervina la seful unui serviciu de informatii pentru a obtine o lista de apeluri telefonice, prin care l-ar fi putut identifica pe autor.
Scandalul retetelor false
Joi, 33 de inculpati, din care 20 de farmacisti si noua medici, au fost trimisi in judecata, in dosarul retetelor false. Oamenii in halate albe sunt acuzati de procurori de inselaciune cu consecinte deosebit de grave, fals intelectual, fals material in inscrisuri oficiale si uz de fals, luare si dare de mita si spalare de bani.
Printr-un mecanism bine pus la punct, acestia au reusit sa fraudeze Casa Nationala de Asigurari de Sanatate cu aproximativ doua milioane de lei, eliberand aproximativ 4.000 de retete false. Acestia aveau doua moduri de operare: fie decontau retete false, fie obligau bolnavii sa cumpere medicamentele dintr-o anumita farmacie. In primul caz, medicii de familie eliberau retete false, pe numele asiguratilor inscrisi (unii dintre acestia erau si decedati) si i le oferea farmacistului. Acesta din urma deconta la CNAS retetele si mai incasa si bani de pe urma medicamentelor vandute fictiv, pe retete false. Apoi, partenerii de afaceri imparteau profitul. In cel de-al doilea caz, medicul de familie isi obliga pacientul sa cumpere medicamente doar de la o anumita farmacie sau aducea chiar el medicamentele, direct de la farmacist.
Cum a „crapat” sistemul informatic de 103 de milioane de euro
Casa Nationala de Asigurari de Sanatate a fost in centrul unui scandal de proportii anul trecut, cand, la doar o luna de la inaugurare, Sistemul Informatic Unic Integrat (SIUI), pentru care s-au cheltuit peste 103 de milioane de euro, a „decedat”. Conform documentelor oficiale, costul initial al SIUI a fost de aproximativ 74 de milioane de euro. Prin acte aditionale, CNAS a acceptat sa plateasca servicii suplimentare de 20,7 milioane de euro, plus alte 8,5 milioane de euro, cat au costat actualizarile tehnologice. In total, 103,5 milioane de euro, fara TVA. Culmea, la doar o luna de la inaugurare, sistemul informatic a cedat. Reprezentantii companiilor Hewlett-Packard (HP), Siveco si Oracle Romania, care au fost platite pentru a implementa sistemul, au declarat ca problemele grave au aparut „datorita complexitatii programului” care contine date despre aproape 7 milioane de contribuabili la asigurarile de sanatate. n
Vaca de muls de 5-6 miliarde de euro
Anul acesta, bugetul Ministerului Sanatatii s-a ridicat la 5,5 miliarde de lei (1,25 miliarde de euro), cele mai mari cheltuieli fiind cele cu programele de sanatate. Si totusi, in sistemul sanitar, cei mai multi bani sunt ai Casei Nationale de Asigurari de Sanatate: 17,7 miliarde de lei (aproximativ 4 miliarde de euro). Cine numeste presedintele CNAS? Primul-ministru, la propunerea ministrului Sanatatii, dintre membrii Consiliului de Administratie. Ministrul Sanatatii este cel care numeste directorul Agentiei Nationale a Medicamentului, singura institutie abilitata sa avizeze sau sa scoata de pe piata produse medicamentoase sau dispozitive medicale. Si, cum interesele marilor producatori de medicamente si aparatura sunt imense, iar comisioanele, pe masura, sa ai un sef pus unde trebuie este mana cereasca.
