Ministrul Sănătății, acuzat că sabotează, grav, economia

Întrebând dacă mai sunt stocuri la marile magazine, ministrul Sănătății, Victor Costache, a îndemnat, practic, oamnii să ia cu asalt hypermarketurile și să cumpere tot ce găsesc. Pe fondul deficitului excesiv, o majorare uriașă și neașteptată a importurilor va conduce la un dezastru economic pentru România.

Pe fondul isteriei și panicii create, iresponsabil, de eventuala apariției a unei pandemii, o simplă și, aparent, nevinovată întrebare a ministrului Sănătății, Victor Costache, referitoare la stocurile de alimente și adresată marilor rețele de magazine, a stârnit nebunia în toată țara. Dacă tu, ca ministru al Sănătății, întrebi public: ”aveți stocuri suficiente?”, provoci un efect psihologic ușor de anticipat, inducând maselor ideea că stocurile s-ar putea epuiza. Iar când marile magazine intră în jocul, regizat sau nu, al ministrului și fac apel la oameni să nu se înghesuie în hypermarketuri și să mai cumpere și de pe internet, rețeta dezastrului pentru economia românească este completă. Ultimele date arată că în doar două zile, vânzările la produsele alimentare, care provin în marea lor majoritate din import au crescut cu 40 la sută faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, iar livările făcute pe internet au crescut cu 300 la sută. ”Nu se știe cu cine lucrează ministru Sănătății, poate are un procent din vânzări. Lumea nu este nebună că a dat iama în rafturile magazinelor, a fost făcută nebună. Ceea ce s-a întâmplat în ultimele zile la noi este o crimă, adică au fost declarații care au creat panică, o anumită parte a mass-media a creat panică în permanență, iar declarațiile ministrului Sănătății sunt în favoarea marilor magazine, el a forțat vânzările. Și probabil, fiind cunoscut ca un om care are un simț al afacerilor foarte bine dezvoltat, poate chiar a negociat asta, nu avem probe, dar putem să presupunem acest lucru. Ce se întâmplă acum cu fuga asta după mărfuri este foarte rău, pentru că importurile vor crește de la o zi la alta, și nu numai pentru produse alimentare, vor crește și pentru niște produse sanitare care se vor achiziționa în cantități mari la prețuri foarte mari. Spunea cel de la Unifarm că au crescut excesiv prețurile la dezinfectanți și la scanere”, ne-a declarat prof.dr.Mircea Coșea, fost ministru de stat.

Căderea leului nu mai poate fi oprită

Analiștii economici atrag atenția că deficitul balanței comerciale, cu importuri mai mari decât exporturi, contribuie decisiv la deprecierea monedei naționale. ”Faptul că am intrat în deficit excesiv declarat iar este o notă proastă pentru economia României, care nu va duce nici într-un caz la o stabilizare a leului, ci la o decădere a leului, pentru că se pierde încrederea în economie. Euro are un trend de creștere și va crește permanent pentru că economia României se depărtează de normele de modernizare și eficientizare pe care le are Uniunea Europeană, pentru că moneda națională, fiind o oglindă a economiei, oglinda asta arată că noi rămânem în urmă. Suntem ineficienți, manufacturieri, deci balanța comercială și în general contul curent duc la o creștere a euro, însă este o creștere lentă. Ceea ce se întîmplă acum sunt niște puseuri de creștere, care sunt determinate în primul rând de situația instabilă politică din România, asta este clar, poate să zică oricine ce vrea, dar când o țară trece prin fel de fel de perturbări, sigur că asta duce la o depreciere a leului. Este și o expresie a ritmului foarte înalt de împrumut pe care ministrul de Finanțe îl face, asta creează neîncredere în piață și mai este, bineînțeles, și faptul că avem o incapacitate de a acoperi piața cu mărfuri interne, care a devenit cronică, și importurile vor fi în continuare mari, deci euro crește”, ne-a mai precizat fostul ministru de stat, prof.dr.Mircea Coșea.

BNR nu intervine încă pe piață

Deși un euro a depășit pragul psihologic de 4,8 lei, reprezentanții BNR consideră că nu este cazul deocamdată ca Banca Națională să intervină pe piață. ”Banca Națională are reguli privind intervenția pe piață. BNR poate interveni când cursul se depreciază excesiv de mult sau atunci când se apreciază excesiv de mult, pentru că nu e bine nici să crească prea mult, nici să scadă prea mult. Mai mult de atât, Banca Națională nu intervine împotriva mersului natural al cursului, pentru că suntem într-o țară care are deficit de balanță comercială de 15 miliarde de euro pe an. Dacă ne uităm în jur, Cehia, Ungaria, Polonia au deprecieri, iar Ungaria are chiar inflație mai mare decât a noastră. Până să ne întreacă Ungaria aveam cea mai mare inflație din Uniunea Europeană. Și inflația contribuie la deprecierea leului. Ciclul inflaționist a început în septembrie 2017, când s-au mărit prețurile la gaze, energie electrică și la energie termică și de atunci prețurile nu și-au mai revenit. Iar când cresc prețurile, moneda se depreciază”, ne-a declarat Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR.