Patronii vor primi facilități fiscale pentru angajarea cu contract de muncă a pușcăriașilor, potrivit Strategiei naţionale de reintegrare socială a persoanelor private de libertate, 2020 – 2024, inițiată de actualul ministru al Justiției, Cătălin Predoiu. Acesta consideră că măsura ar favoriza reinegrarea socială a deținuților după eliberarea din închisoare.
Recidivele infractorilor condamnați la închisoare au fost cauzate de faptul că aceștia nu au avut contracte individuale de muncă pe perioada executării pedepsei. Cel puțin aceasta este concluzia din Strategia naţională de reintegrare socială a persoanelor private de libertate, 2020 – 2024 a Ministerului Justiției, prin care se cere reglementarea legislativă a acestui aspect. Totodată, ministrul Cătălin Predoiu solicită inițierea unor acte normative care să permită deținuților accesul la învățământul dual în unitățile sistemului penitenciar. ”Cadrul legal actual prevede posibilitatea includerii de clauze în contractele de folosire la muncă a persoanelor private de libertate, prin care operatorii economici pot să desfăşoare sau să susţină, material, cursuri de formare profesională şi de atestare pe meserii, însă aceasta nu este valorificată din cauza lipsei reglementărilor specifice raporturilor individuale de muncă. În prezent, prin dispozițiile art. 10 alin. (8) din Decizia Directorului general ANP nr. 500165/2017, în cazul îndeplinirii corespunzătoare a îndatoririlor la locul de muncă și a participării constante la muncă, la cererea persoanelor private de libertate, operatorul economic poate elibera doar o recomandare, fără valoare juridică, în care să se menționeze calitatea lucrărilor, experiența și dobândirea competențelor ca urmare a muncii prestate. Astfel, contractul individual de muncă ar reprezenta o soluție viabilă pentru creșterea șanselor de reintegrare socio-profesională a persoanelor care au executat pedepse privative de libertate, având în vedere că munca prestată la diverși agenți economici reclamă această formă de reglementare a raporturilor de muncă. În mod particular, ar prezenta o importanță deosebită reglementarea contractului individual de muncă a persoanelor private de libertate din regim deschis, în vederea facilitării tranziției către viața din comunitate”, se arată în strategie.
Doar 30% dintre deținuți muncesc
Potrivit datelor statistice , aproximativ 95% dintre deținuți sunt persoane cu vârste între 18 și 60 de ani, considerate, în principiu, apte de muncă. În luna august 2019, în sistemul penitenciar existau 7% persoane analfabete, 16,83% persoane care au urmat cursurile învățământului de nivel primar, 39,18% persoane care au urmat cursurile învățământului de nivel secundar inferior (gimnazial), 17,67% persoane care au urmat cursurile învățământului de nivel secundar superior (liceal), 10,91% persoane cu studii profesionale, 0,7 % persoane înscrise la cursuri post-liceale sau școală de maiștri și 3,41% persoane care au urmat învățământ de nivel universitar. ”Dintre persoanele condamnate care au furnizat date privind calificarea/ocupația la depunerea în penitenciar, 65,23% au declarat că nu dețineau o meserie/profesie, iar 74,77% au declarat că nu aveau o ocupație. Datele statistice justifică necesitatea continuării educației, precum și a obținerii unei calificări profesionale – condiționate, însă, de nivelul de studii al persoanelor aflate în detenție – în contextul în care doar aproximativ 30% dintre deținuții custodiați erau implicați în activități lucrative, preponderent, în muncă necalificată”, se mai precizează în Strategia naţională de reintegrare socială a persoanelor private de libertate.