Aceeasi poveste, an de an, aceleasi rezultate care oscileaza intre proaste si dezastruoase. Doar sefii Educatiei se schimba. Si nu pentru haosul creat in invatamant, ci doar la expirarea mandatului de prietenie politica.
Daca, dupa fiecare Bacalaureat, cineva ar lua la mana declaratiile ministrilor perindati la Educatie, ar identifica imediat constanta discursului. „Trebuie sa luam masuri si sa imbunatatim situatia” se repeta pana la obsesie. Si toti au luat masuri, dar cifrele de promovabilitate nu tin cont de inventiile lor. Mircea Dumitru, actualul ministru, nu a facut nici el exceptie de la „sa luam masuri”.
Scoala, cuibusor de depravare
Despre ce masuri ar fi vorba, niciunul nu spune ceva concret. De peste 20 de ani scoala trece prin aceleasi chinuri. Profesori care la examenul de promovare pe post iau note mai mici decat chiulangii pe care ar trebui sa ii invete carte. Scoli fara grupuri sanitare. Scoli unde tavanele se prabusesc dupa renovare. Profesori ridiculizati grosolan de derbedeii abonati la repetentie. In alta parte, profesori care intorc spatele cand in clasa e vreun spectacol aproape porno. Sex nebun prin toalete, cu imagini postate pe retelele sociale. Batai intre gastile rivale pe holuri sau in curte. Profesori nervosi, care, mai degraba, si-ar gasi linistea in sanatorii de specialitate. Elevi beti la ore, carati de ambulanta la reanimare. Si, pentru divertisment, doua-trei tigari cu etnobotanice sau canabis, in pauze. Directorii nu au vazut, nu au auzit, ca sa nu le scada inspectoratul judetean nota la purtare. A fost vreunul trimis definitv la plimbare? Nu, pentru ca toti au neamuri si relatii infipte in puncte cheie. A fost vreun golan exmatriculat, macar doi ani, din orice forma de invatamant? Nu, pentru ca scoala nu trebuie sa se inregistreze cu chestii din astea care fac rau directorilor, la evaluare.
Cine e mai nebun?
Dezastrul de anul acesta la Bacalaureat, ca si in anii precedenti, are ca punct de plecare tocmai acest mediu. La el se adauga subiecte gresite, dupa unii, sau ambigue, dupa altii. S-a ajuns la emisiuni televizate in care subiectele erau dezbatute. Fix ca la casa de nebuni. Elevii vociferau, parintii faceau scandal. S-a facut si o petitie pentru incadrarea „Morometilor” la roman interbelic. Tot ca la casa de nebuni, dar una mult mai mare. Diferentele dintre note, dupa contestatii, sunt adesea uluitoare. De acord, elevii sunt niste hahalere care nu vor sa invete. Dar profesorii care predau sau corecteaza cata carte stiu? Pe de alta parte, unui profesor care are acasa doi copii de crescut, plus grijile gospodariei, ii mai arde de aprofundat materia cu elevii, pentru un salariu de batjocura? Cand vin la Bucuresti sa protesteze, profesorii vin la shopping sau pentru ca nu mai rezista intr-un sistem in care de 20 de ani se tot iau masuri? Cu un sistem de corectare care se bate cap in cap cu un ordin ministerial, permitand vaduviri de zecimale care pot insemna o promovare, cine e mai nebun? Elevul care va in judecata ministerul Educatiei sau nascocitorul ordinului? Fiecare ministru, la vremea lui, a pus accent numai pe procentele de promovare. Dar adevarata performanta consta in numarul de absolventi cu media 10. In 2016, cu doar 56 de elevi cu media 10, din aproape 130.000 de candidati, chiar ca e un dezastru. Desigur, se vor lua masuri, a spus ministrul. Si? Au mai spus-o si altii.