Motivarea Curtii Constitutionale scoate la vedere marile probleme din sistemul de Justitie din ultimii ani. Conform deciziei CCR, procurorii au pus la picioarele SRI toate actele pe care le faceau in rechizitorii. ”Ministerul Public a cedat o competenta exclusiva a sa ce priveste activitatea judiciara”, au scris negru pe alb judecatorii CCR in motivare.
”Ministerul Public permite o preluare de catre serviciul secret a competentelor procurorului. Astfel, s-au creat premisele ca SRI sa exercite atributii de cercetare penala in orice domeniu. Intre Ministerul Public si SRI s-au instituit raporturi contra legii care afecteaza rolul si activitatea procurorului in cadrul procesului penal”, mai mentioneaza magistratii.
Trei opinii separate
La inceputul anului, CCR a decis ca efectuarea urmaririi penale s-a realizat, pe baza protocoalelelor, in comun de procurori si reprezentantii serviciului secret, cu nerespectarea separtiei de competente intre cele doua structuri. Decizia a fost luata cu majoritate de voturi. Motivarea are 92 de pagini si trei magistrati au avut opinii separate, expuse in 67 de pagini. In motivare se spune ca pe baza protocoalelor s-au facut echipe mixte de procurori cu ofiteri SRI, ”in baza unor planuri de actiune” pentru a face documentarea dosarelor. Doar ca SRI era cel care stabiliea cum, cand si de ce se actioneaza, urmand apoi a ”implementa” strategia asa cum ”dictau” omenii din servicii.
S-a incalcat legea, dar Kovesi doarme linistita
Curtea acuza ca din cauza acestui protocol semnat de Kovesi, Maior si Coldea a fost posibil ca SRI sa exercite atributii de cercetare penala in orice domeniu, ajungandu-se la intrarea unui serviciu secret in modul de desfasurare a urmaririi penale. In aceeasi decizie, CCR explica faptul ca prin Protocolul PICCJ-SRI din 2009 intre Ministerului Public si SRI s-au instituit raporturi contrar legilor ”care afecteaza rolul si activitatea procurorului in cadrul procesului penal, dar si ca prin acelasi protocol s-au adus atingere drepturilor si libertatilor fundamentale, prin diminuarea garantiilor asociate acestora in sensul ca activitatea de obtinere a probelor o poate realiza un serviciu de informatii care nu are calitatea de organ de cercetare penala speciala”. Cat priveste Protocolul PICCJ-SRI din 2016, semnat de Augustin Lazar si Eduard Hellvig, declarat partial neconstitutional, CCR arata ca si acesta genereaza suspiciuni privind o ingerinta a SRI in actul de urmarire penala, asa cum genereaza suspiciuni privind subordonarea parchetelor de catre SRI.
