Migrația personalului medical și impactul ei asupra accesului la sănătate în România

România pierde anual mii de medici și asistente către sistemele medicale occidentale. Ce înseamnă asta pentru accesul pacienților la îngrijire și ce soluții există?

Un fenomen care nu se oprește

De peste 15 ani, România se confruntă cu una dintre cele mai mari provocări din sănătate: plecarea medicilor și asistenților medicali în străinătate. Conform datelor Colegiului Medicilor, peste 25.000 de medici români profesează astăzi în afara țării, în special în Franța, Germania, Italia și Marea Britanie.

Acest fenomen nu s-a diminuat semnificativ nici după majorarea salariilor din 2018 – atracția unui sistem medical mai bine organizat, cu infrastructură modernă și oportunități de carieră rămâne extrem de puternică.

📊 Date esențiale despre migrația medicilor români

• România are în prezent aproximativ 2,9 medici la 1.000 de locuitori, mult sub media UE de 3,9/1.000.
• Anual, 3.000 – 4.000 de cadre medicale solicită certificate pentru a putea profesa în alte țări.
• Zonele cele mai afectate: spitalele mici, județele din mediul rural și specialitățile deficitare (anestezie-terapie intensivă, urgențe, pediatrie).
• În unele spitale de provincie, posturile vacante depășesc 30-40% din necesar.

Cum afectează pacienții această situație?

• Timp de așteptare mai mare pentru consultații și operații.
• Acces limitat la specialiști în zonele rurale – unde un medic de familie deservește chiar și 2.500 de pacienți.
• Burnout și suprasolicitare pentru medicii rămași, ceea ce poate scădea calitatea actului medical.
• Creșterea fenomenului de migrație internă – pacienții din orașele mici sunt nevoiți să vină în centre universitare pentru tratamente complexe.

Cauzele migrației medicilor români

1. Salarii și condiții de muncă – chiar dacă salariile au crescut, diferența de infrastructură și dotări rămâne enormă.
2. Lipsa predictibilității carierei – oportunități limitate de formare și cercetare.
3. Birocrația și corupția – medici descurajați de sistemul rigid și de lipsa de meritocrație.
4. Presiunea și agresiunile – numărul cazurilor în care cadrele medicale sunt agresate verbal sau fizic de pacienți a crescut alarmant.

Posibile soluții pentru România

• Investiții reale în infrastructură medicală – spitale noi și moderne, nu doar reparații.
• Programe de retenție – facilități pentru medici în zonele defavorizate (locuințe, bonusuri, echipamente moderne).
• Formare și cercetare – acces la traininguri internaționale și parteneriate academice.
• Îmbunătățirea climatului profesional – mai mult respect pentru cadrele medicale, combaterea corupției și a birocrației inutile.

Concluzie: România între risc și oportunitate

Migrația personalului medical nu este doar o pierdere de resurse umane, ci și o amenințare directă la adresa accesului echitabil la sănătate pentru români.

Fără măsuri concrete, decalajul dintre mediul urban și cel rural, dintre spitalele universitare și cele județene, va continua să se adâncească.

📌 România are șansa să transforme criza într-o oportunitate prin investiții strategice și politici de resurse umane care să readucă respectul și motivația pentru profesioniștii din sănătate.