Merkel ne arata pisica

Tarile care nu respecta cotele de atribuire a dreptului de azil in Uniunea Europeana ar putea sa fie lipsite de ajutoare in alte domenii, a avertizat ieri cancelarul Germaniei.

„Daca nu exista solidaritate cu privire la migratie, nu poate exista nicio solidaritate in alte domenii, iar acest lucru ar putea fi amar pentru coeziunea europeana”, a declarat Angela dna Merkel pentru Frankfurter Allgemeine Sonntagszeitung. Declaratiile cancelarului suna ca un avertisment adresat unor tari din Europa de Est care beneficiaza de miliarde de euro ca tari apartinand blocului comunitar, noteaza Afp. Incepand cu 2015, Germania a primit peste un milion de solicitanti de azil, in mare marte sirieni, irakieni sau afgani, ceea ce a facut ca Angela Merkel sa primeasca laude la nivel international, dar si sa fie vizata de acuzatii xenofobe. In timp ce inchiderea frontierelor din Balcani si acordul UE-Turcia pentru returul migrantilor au redus numarul de sosiri a acestora in Germania, popularitatea lui Merkel este in crestere. CDU, partidul sau, este creditat cu 37-40% din voturi, fiind dat ca favorit la scrutinul legislativ din 24 septembrie.

Solidaritatea nu este un meniu a à la carte

Guvernele tarilor din Estul Europei au criticat mecanismul obligatoriu al cotelor de refugiati adoptat de Uniunea Europeana. Premierul ungar Viktor Orban a denuntat, saptamana trecuta, ”violenta” acestui mecanism. Raspunzand unei scrisori trimise de Jean-Claude Juncker, in care presedintele Comisiei Europene ii reamintea lui Orban ca ”solidaritatea este un meniu a à la carte”, seful executivului maghiar s-a declarat ”socat si perplex” in fata acestei scrisori. Ulterior, guvernul ungar a denuntat decizia ”iresponsabila” a justitiei europene care a respins plangerile Ungariei si Slovaciei impotriva acestui mecanism de cote obligatorii de refugiati. De altfel, Ungaria s-a ilustrat ca opozant frontal al politicii migratorii europene, refuzand in special sa aplice un plan european de repartizare a solicitantilor de azil din Italia si din Grecia, decis in 2015, care prevedea repartizarea a 160.000 de persoane in doi ani, din Grecia si din Italia, catre alte tari din UE, cu criterii de eligibilitate restrictive — referindu-se la solicitantii care au practic sanse sigure sa obtina dreptul de azil, precum sirienii si eritreenii. In aproape doi ani, doar putin peste 24.000 de solicitanti de azil au beneficiat in timp ce peste un milion de migranti au debarcat pe coastele celor doua tari amintite, in 2015. Majoritatea si-au continuat drumul spre nordul Europei. Merkel a recunoscut insa ca acordarea dreptului de azil va fi simplificata odata cu consolidarea fragilei politice migratorii a UE.