Compania maghiară Wizz Air este o companie considerată după canoanele aviației civile ca fiind una ultra low cost. Această companie s-a născut în urma decesului fostei companii naționale cu capital de stat MALEV și s-a hrănit la propriu și la figurat din cadavrul în descompunere al decedatei.

În timp, Wizz Air a devenit unul dintre marii operatori aerieni de tip ultra low cost și cel mai mare client al Airbus de pe piața europeană. Modelul ei de business era cel clasic și preluat de la rivala Ryanair, adică:
– se începea cu o companie mică înregistrată într-un paradis fiscal pentru fentarea plății taxelor și impozitelor în țările de origine sau de operare. Odată cu dezvoltarea afacerii se transforma în holding și se înregistrau membrele ei tot prin paradisuri fiscale, astăzi existând Wizz Air Malta de exemplu.
– se cumpăra doar un singur tip de avion pentru uniformizarea flotei. Aici Wizz Air a optat pentru Airbus 320-321 pentru a o face dependentă de ea dar și pentru o viteză mai mare de pregătire a personalului aeronautic de la piloți, însoțitori de bord, tehnici etc
– se prenotau la fabricantul avioanelor alese, un număr cât mai mare de bucăți pentru a fi în capul listei și a obține și prețuri preferențiale mai mici decât cele oferite cumpărătorilor de doar câteva avioane
– se asigura revânzarea avioanelor cumpărate după o perioadă de folosire la maximum a lor către alți operatori aerieni mai mici care așteptau scurgerea termenului mediu de cinci de zile dat de producător. Practic aici era principala sursă de profit la nivel macro iar dezvoltarea uriașă a aviației oferea piața necesară vânzărilor acestor avioane la mâna a doua
– se lansau campanii agresive de marketing prin: oferirea de prețuri de dumping prezentate ca fiind generale; folosirea celebrelor prețuri de tip virgula 99; campanii de publicitate plătită canalelor media private care în acest fel nu mai puteau prezenta și incidente, accidente etc în care compania era implicată
– se foloseau conexiunile politice în țări și regiunii locuite de populația de etnie maghiară iar aici România a avut un loc de frunte. În plus, se făceau presiuni politice la nivelul UE pentru blocarea și întârzierea aplicării Deciziei CE privind impozitarea la sursa profitului a multinaționalelor.

Wizz Air + UDMR AIR = LOVE

În România, compania maghiară a debutat cu curse Budapesta -Târgul Mureș și retur.

Scandalul amestecului politic al UDMR în acest caz în care Consiliul Județean Mureș, dominat de UDMR, a acordat în perioadele 2007-2009, 2011-2014 și 2014-2019 facilități fiscale considerate ilegale, perturbatoare ale pieței concurențiale, selective și de care a beneficiat în special Wizz Air, a dus la sesizarea Comisiei Europene.
Sesizarea CE a fost făcută de către concurenți atât ai companiei aeriene cât și ai aeroportului din Târgul Mureș deoarece ca urmare a măsurilor ilegale dispuse de Consiliul Județean Mureș pentru Aeroportul Târgul Mureș prima victima a fost Aeroportul Cluj.
Astfel, prin vocea directorului Aeroportului Cluj, David Ciceo, s-a comunicat CE că o taxă de aeroport de 1 EUR per pasager era prea mică pentru a acoperi costurile de operare ale TMA. În plus, 0,325 EUR per pasager la plecare acoperă costurile de securitate, care nu au fost reținute de administratorul aeroportului, astfel încât se percepe efectiv doar 0,675 EUR per pasager la plecare. În plus, aceste taxe mici împiedicau Aeroportul Cluj să poarte negocieri eficiente cu companiile aeriene, denaturând astfel concurența.
David Ciceo a susținut și că existența unui potențial ajutor de stat acordat ilegal în temeiul Deciziei regionale nr. 47/2013 este demonstrată de faptul că decizia a fost anulată de instanțele naționale.

De asemenea, Nicolae Petrov-șeful companiei aeriene Carpatair, a sesizat CE asupra ilegalității acordării acelor ajutoare de către Consiliul Județean Mureș, care distorsionau puternic piața concurențială și încurajau concurența neloială. În replică, Wizz Air a comunicat CE faptul ca autoritățile române ar fi declarat că reducerile aplicate nu au fost create special de Consiliul Județean Mureș și Aeroportul Târgul Mureș în beneficiul Wizz Air!

UDMR trage sforile și statul român trage ponoasele

După ani de anchete și verificări, în fine Comisia Europeană a dat zilele acestea verdictul final care este unul total defavorabil statului român.
Astfel, în cadrul Deciziei (UE) 2025/1191 a Comisiei din 21 februarie 2025 privind ajutorul de stat SA. 33769 – C/2015 (ex NN/2015) (ex CP/2011) pus în aplicare de România pentru Aeroportul Transilvania din Târgu Mureș (notificată cu documentul C(2025) 1127), statul român este considerat a fi principalul vinovat pentru acordarea unui ajutor de stat în mod ilegal în perioadele 2007-2009, 2011-2014 și 2014-2019 și a cărui valoare este direct imputabilă aceluiași stat român.
În mod practic și legal dar pe înțelesul tuturor, Comisia Europeană a:
– decis ca ajutorul de stat acordat nu a fost în conformitate cu Decizia privind SIEG din 2005 și a fost, prin urmare, implementat cu încălcarea articolului 108 alineatul (3) din Tratatul de Funcționare a Uniunii Europene TFUE.
– concluzionat că finanțarea care face obiectul evaluării nu a fost conformă cu principiul operațional în economia de piață MEOP.
– indicat neîndeplinirea celei de
a patra condiții Altmark, și deci nici a celorlalte trei condiții cumulative, deoarece beneficiarul nu a fost ales în urma unei proceduri de licitație și nu există dovezi care să ateste că nivelul compensației acordate a fost stabilit pe baza unei analize a costurilor pe care o întreprindere tipică, bine condusă și dotată în mod adecvat cu mijloacele necesare pentru a putea îndeplini cerințele de serviciu public necesare, le-ar fi suportat pentru îndeplinirea acestor obligații, ținând cont de veniturile relevante și de un profit rezonabil pentru îndeplinirea acestor obligații. De aici rezultă clar că finanțarea publică dată de statul român nu a fost determinată pe baza costurilor unei întreprinderi eficiente, dându-se practic un avantaj economic ilegal aeroportului Târgu Mureș
– dovedit încălcarea de către România a principiilor liberei concurente și a concurenței loiale în beneficiul Wizz Air.

Tot cetățeanul român plătește?!

Acum că CE a stabilit clar cadrul legal, ilegalitățile săvârșite, vinovații și beneficiarul se pun următoarele întrebări de bun simț:
1. Ce au păzit organele și organismele statului român pentru stoparea situației încă din fașă? Și aici avem Oficiul Concurenței, ANPC, Autoritatea Aeronautică Civilă Română, ANAF, etc
2. Cine va plăti material și moral pentru urmările acestei Decizii a CE?
3. Care este rolul justiției române în raport cu decizia CE?
4. Factorul timp mai este valabil în acest caz deoarece în mod evident apar termene de prescripție dar în același timp tardivitatea măsurilor de corectare a situațiilor sesizate sunt realități clare și distincte?

UDMR lovește din nou?

În urma eșecului usturător al Wizz Air Abhu Dabi, compania a închis baza de operare din Golf și a relocat avioanele și personalul înapoi în Europa, în special în România.
Între timp, aplicarea legii impozitării la sursă a multinaționalelor este blocată deși în Programul de guvernare al actualului guvern este specificat clar acest deziderat cu precizarea clară în domeniul aeronautic.

De curând, s-a aflat că Wizz Air a reușit performanța de a stabili o bază tehnică de reparații a avioanelor sale la Fabrica de Avioane din Băneasa. Această fabrică, cu un potențial tehnic uriaș și de securitate națională, a fost ținta unor atacuri speculative prin care se dorea falimentarea societății și vânzarea pe bucăți a acesteia.
În trecut au fost interesate companii mari de cooperarea, asocierea etc cu această societate dar toate s-au oprit în mod brusc și nemotivat. Încheierea acestui contract după intrarea la guvernare a UDMR-ului ridică semne de întrebare pe care serviciile naționale de securitate ale… României ar trebui să și le pună cel puțin!
Concomitent cu Decizia CE jurnaliștii de la Economica.net au scris ca Wizz Air a reatacat la Tribunalul European decizia CE de aprobare a ajutorului de stat acordat celor doi transportatori români: TAROM și BLUEAIR ,singurii concurenți majori români la acel moment.
Să fie această acțiune juridică o simplă coincidență oare sau un alt atac politic la adresa unor parteneri de coaliție care fie pleacă din sala unde se intona imnul inexistentului Ținut Secuiesc, fie au ceva cu avionul NORDIS, fie au început să întrebe cât a dat Orban al Ungariei ca să dispară statuile românilor din Oradea etc etc?