Suburbiile Bucureştiului, dar şi cartierele acestuia vor avea, în perioada urmãtoare, un nou tip de transport. Este vorba despre trenul urban, care va decongestiona masiv traficul din Capitalã. Pentru aceasta, autoritãţile au inclus mãsura de reabilitare şi modernizare a centurii feroviare a Bucureştiului pe lista investiţiilor urgente.
Strategia de dezvoltare a infrastructurii feroviare 2019-2023, publicatã de Ministerul Transporturilor, prevede investiţii la nivelul ţãrii de peste şase miliarde de euro. Una dintre prioritãţi este şi dezvoltarea serviciilor de transport feroviar suburban în zonele metropolitane, prin implementarea unui nou model de business, caracterizat în principal prin servicii cadenţate de scurt parcurs, cu frecvenţă foarte mare mai ales în perioadele de vârf de trafic, dar şi un nivel ridicat de integrare cu transportul public urban. Scopul principal al acestor modele de business pentru transportul feroviar suburban în zonele metropolitane este acela de a asigura o durată cât mai redusă a deplasării între zona de reşedinţă şi locul de muncă, simultan cu facilitatea unei deplasări fluente, care să minimizeze disconfortul generat de schimbarea mijloacelor de transport. “Trebuie menţionată necesitatea reabilitării şi modernizării centurii feroviare Bucureşti, astfel încât să permită implementarea unui serviciu de tip tren urban, care ar putea contribui la descongestionarea traficului rutier din Bucureşti, recent declarat drept oraşul cu cel mai aglomerat trafic rutier din Europa. 
Integrarea multimodală cu transportul urban de pasageri înseamnă coordonarea transportului feroviar cu sistemele de transport public al marilor oraşe (autobuze, tramvaie, metrou) în scopul de a facilita fluxurile de transport pe relaţii care au o extremitate în interiorul oraşelor, iar cealaltă extremitate în alte localităţi”, se aratã în strategia Ministerului Transporturilor.
Viteze mai mari ale trenurilor
Autorii strategiei susţin cã viteza micã de circulaţie a trenurilor şi lipsa de punctualitate sunt cauzate de starea dezastruoasã a infrastructurii feroviare, care trebuie reabilitatã pentru a creşte atractivitatea cãlãtoriei cu acest mijloc de transport, dar în principal pentru a îndeplini cerinţele UE de integrare în coridoarele feroviare europene. “Ulterior anului 1990, finanţarea publică a infrastructurii feroviare s-a situat constant cu mult sub nivelul necesităţilor. Consecinţa finanţării necorespunzătoare a întreţinerii, reparării şi reînnoirii infrastructurii feroviare este degradarea progresivă a acesteia şi apariţia din ce în ce mai frecventă a unor defectări care necesită limitarea vitezei de circulaţie a trenurilor. Comparativ cu situaţia existentă pe plan european, România se situează pe penultimul loc în ceea ce priveşte finanţarea infrastructurii feroviare. Media vitezelor comerciale realizate în traficul de călători reprezintă mai puţin de 45% din viteza proiectată a reţelei feroviare. Până în 2030 viteza comercială a trenurilor de pasageri trebuie să crească la cel puţin 60 km/h, iar volumul total al întârzierilor trebuie redus cu cel puţin 50%”, se mai precizeazã în Strategia de dezvoltare a infrastructurii feroviare 2019-2023.