Medicii, la limita puterii. Peste jumătate din personalul din spitale este în burnout

La Timișoara s-a derulat primul studiu privind epuizarea personalului medical din România, la un an de la declanșarea pandemiei de coronavirus. Rezultatul este unul terifiant: peste 50% din medici, asistente și infirmiere trec prin ceea ce se numește burnout.

Cercetarea care a fost efectuată la Spitalul de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie „Victor Babeș” din Timișoara este o premieră pentru România, notează News.ro. Aproape 250 de cadre medicale au fost chestionate în perioada februarie-martie. Studiul a demonstrat că 56,37% dintre medicii, asistentele medicale, infirmierele, brancardierii şi restul personalului chestionat au un nivel mediu sau ridicat de burnout, potrivit unui comunicat al spitalului.

Creșterea nivelului de anxietate în rândul medicilor

În ceea ce privește extenuarea emoțională, aceasta se regăsește în cazul a 55,88% dintre participanții la studiu. 67,16% dintre angajații Spitalului Victor Babeș au declarat că au un grad ridicat de stres, iar 64,22 resimt îngrijorare, faptul că niciodată nu au timp pentru ei, oboseală şi lipsa odihnei. Un semnal de alarmă este legat de gradul de anxietate. În urma cercetării, s-a constatat o creștere a anxietății, nivelul acesteia ajungând la 34,80%, transmit reprezentanții spitalului.

Dana Biriș, psihologul unității sanitare, a vorbit individual cu fiecare participat la studiu în parte și a organizat și întâlniri de grup. La finalul studiului, a ajuns la concluzia că majoritatea colegilor ei nu reușesc să se detașeze de muncă nici acasă și nu mai reușesc să găsească un echilibru între viața profesională și cea personală.

„Ceea ce trebuie remarcat sunt răspunsurile la itemii cu cele mai ridicate cote: nu mă simt odihnit, mă simt la limita puterii, sunt secătuit emoțional, am prea multe lucruri de făcut. Sunt doar câteva dintre exemplele date de colegii mei. De asemenea, unii colegi au explicat că sunt marcați de numărul mare al pacienților care au pierdut lupta împotriva COVID în secția ATI, dar și de virulența cu care lovește aceste cumplit virus. Alții au evidenţiat dramatismul cazurilor pe care le-au tratat.

Nu în ultimul rând, un factor important al burnout-ului este munca aproape continuă care ajunge, uneori, la 10-12 ore pe zi, dar și faptul că cei mai mulți dintre colegii mei nu reușesc să se detașeze de problemele de la spital nici acasă. Astfel se explică cotele ridicate obţinute şi remarcăm nerespectarea conceptului de echilibru ȋntre muncă şi viaţa personală”, spune Dana Biriș, psiholog clinician-psihoterapeut la Spitalul „Victor Babeș” Timișoara.

Soluțiile psihologului

Psihologul de la Babeș a căutat și soluții, după ce a văzut rezultatele cercetării sale. „Întâlnirile periodice reprezintă una dintre cele mai importante măsuri pe care vrem să le punem în aplicare în perioada imediat următoare. Este foarte important să vorbești cu oamenii, să le asculți frământările, să vezi ce îi preocupă și cum îi poți ajuta.

O altă abordare o reprezintă strategiile de coping centrate pe problemă (de exemplu, surse care sunt sau pot deveni factori stresori) şi strategii de coping centrate pe emoţii (identificarea stresului perceput de personalul din instituţia noastră, gestionarea şi controlul emoţiilor, mecanisme şi mijloace de gestionare a stresului). Nu în ultimul rând, vom încerca să îi ajutăm să găsească un echilibru intre viață personală și cea profesională”, a exlicat Dana Biriș.

Cristian Oancea, directorul de la Spitalul „Victor Babeș” spune că urmează o reorganizare a muncii pe fiecare compartiment și se are în vedere și creșterea schemei de personal.