“Am exploatat Facebook (…) si am folosit ce am aflat despre oameni pentru a le hrani demonii”, a spus Christopher Wylie, fost angajat al Cambridge Analytica, si cel care a decis sa faca publice documente care aratau volumul imens de informatii detinut de firma.
La Universitatea Cambridge exista de mai multi ani un centru de studiu al maparilor psihologice pe baza datelor online. Spre exemplu, unul dintre cercetatorii de acolo dezvoltase un sistem de a intelege personalitatea utilizatorilor in functie de likeurile pe care le-au dat pe Facebook. A aflat ca daca avea la dispozitie cateva zeci de likeuri putea ghici culoarea pielii sau orientarea sexuala a cuiva cu o acuratete de peste 90%. Analiza a 150 de likeuri releva informatii care puteau fi necunoscute pana si parintilor individului respectiv, concluziona studiul.
Bani pentru a-l face presedinte pe Trump
Wylie le-a sugerat celor de la SCL (compania mama a Cambridge Analytica) sa foloseasca datele Facebook pentru a face analiza psihologica si a influenta oamenii in functie de aceasta. In companie a intrat si Steve Bannon prin 2013, fondatorul platformei media cunoscute pentru raspandirea stirilor false (Breitbart News) si omul care a devenit consilierul lui Trump in campania electorala.
Bannon a pus compania SCL in legatura cu familia Mercer, unii dintre cei mai importanti donatori pentru conservatorii americani, care au acceptat sa ofere in jur de 15 milioane de dolari pentru proiectul profilarii psihologice. Datele Facebook de care aveau nevoie nu erau disponibile pur si simplu, asa ca SCL le-a obtinut de la un cercetator, Aleksandr Kogan care le colectase intre 2007 si 2015, sub pretextul unei cercetari academice. Se pare ca SCL a cheltuit vreo 7 milioane de dolari pentru obtinerea acestor date. In timpul cursei electorale din SUA, Cambridge Analytica a primit peste 5 milioane de dolari din partea campaniei lui Donald Trump.
Te joci si pierzi oricum
Informatiile despre utilizatori fusesera obtinute cu ajutorul unui chestionar pentru care respondentii au fost platiti. Asa a reusit Kogan sa adune informatiile a peste 50 de milioane de oameni: ce like-uri au dat, ce educatie au, in ce poze au fost taguiti, de pe ce dispozitive acceseaza Facebook, ce browser web folosesc etc. Jocurile-chestionar de tipul “Ce personaj din Game of Thrones esti”, “Ce rasa de caini ti se potriveste”, “Cum ai arata daca ai avea sexul opus” au ajuns sa aiba un succes rasunator si putini stiu ca accesandu-le isi pot pune la dispozitie datele personale si pe ale prietenilor. Modelul de business al Facebook este bazat in mare parte pe culegerea datelor personale si vanzarea acestora catre publicitari si dezvoltatorii de aplicatii. Compania a incurajat dezvoltarea aplicatiilor prin oferirea accesului la datele utilizatorilor si a primit inapoi in jur de 30% din platile realizate cu ajutorul aplicatiilor.