Reforma profundă a sistemului de ordine publică a început deja prin schimbarea Legii privind Statutul Polițistului. Noul act normativ introduce comisii de control la dispoziția ministrului de Interne care vor fi trimise să schimbe toți șefii care nu corespund criteriilor aproape imposibil de îndeplinit.
Ministerul de Interne a decis să schimbe radical sistemul, începând cu cei aflați în funcții de conducere. Astfel, șefii de poliție vor putea ocupa funcția pe o durată limitată, de patru ani, iar la concursuri se vor putea înscrie toți polițiștii care dețin abilitățile necesare unei astfel de funcții. Vestea bună vine însă la pachet cu una proastă. Invocând necesitatea creșterii calității managementului, ministrul de Interne va convoca o comisie care va analiza activitatea șefilor de inspectorate, iar cei care nu îndeplinesc criteriile de competență vor fi destituți. ”La analiza oportunității și operativității deciziilor manageriale se are în vedere corectitudinea și rapiditatea luării deciziilor în situații normale sau deosebite; realismul, luciditatea, cântărirea obiectivă a argumentelor pro și contra în luarea deciziilor, flexibilitatea și adaptarea la noile contexte decizionale. La analiza exercitării controlului și a autorității se are în vedere efectul convingător și dinamizator pe care îl imprimă deciziile sale; măsura în care hotărârile pe care le ia sunt înțelese, acceptate și îndeplinite de subordonații și colaboratorii săi; capacitatea și disponibilitatea de a delega din autoritate. La analiza realizării unui climat optim de muncă se are în vedere încurajarea comunicării deschise; conducerea prin exemple și asumarea responsabilității personale; înțelegerea nevoilor subordonaților; recunoașterea/ recompensarea obiectivă/corectă a realizărilor individuale și ale echipei”, se arată în proiectul de act normativ elaborat de Ministerul de Interne. Totodată, comisia va urmări dacă șefii au reușit să-și motiveze subordonații, să le creeze condiții optime de lucru, să le asigure la timp drepturile legale privind salarizarea, echipamentul și hrana. ”La analiza receptivității asupra inițiativelor personalului se are în vedere acceptarea inițiativelor viabile, deschiderea, operativitatea receptării, verificării și punerii în practică a inițiativelor subordonaților; recunoașterea inițiativelor creatoare; stimularea în colectivul de muncă pe care îl conduce a spiritului de observație/sesizare și înlăturare a golurilor de eficiență”, se precizează în proiectul legislativ.
Șefii, la mâna ministrului
Sindicaliștii spun că măsura este una discreționară, având în vedere că șefii de poliție pot fi schimbați oricând de ministru. ”Cel care este numit în funcție și are contract de management pe patru ani poate să-și aleagă echipa. Au fost situații când inspectorii șefi nu se înțelegeau cu adjuncții și se săpau unii pe alții și cum să meargă o instituție așa? Dar nu știu cum o să acționeze comisia. Ministrul poate să spună că nu-i place cum funcționează un inspectorat și trimite comisia să facă analiza, deci dacă nu îi place de un inspector șef pune altul, că trimite comisia. Și acum știți cum e, cine nu muncește nu greșește, trebuie să-i găsești ceva ca să-l schimbi. Ca să te apuci acum de o modificare de sistem importantă ar trebui totuși o analiză făcută cu specialiști, ar trebui consultată și societatea civilă pentru a vedea ce așteptări are populația de la sistem. Dar ei vor să facă acum, repede, totul. Despre contractul de management pe patru ani se discută de prin anul 2008 și sindicatele au cerut asta. Șefii de inspectorate erau schimbați de câte ori se schimba Guvernul sau se schimbau miniștri”, ne-a declarat Marin Gruia, fost președinte al Sindicatului Național al Polițiștilor și Personalului Contractual.
Vești bune pentru agenții de poliție
Noua lege aduce și lucruri bune pentru polițiștii de rând. Astfel, cheltuielile de asistență juridică se vor deconta, la cererea polițistului, de către ordonatorul de credite care asigură finanțarea unității în care este încadrat, în termen de maximum 3 ani de la efectuarea acestora, în limita unui plafon, care reprezintă valoarea a de două ori câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat. Plafonul se va aplica pentru fiecare proces penal sau civil, care a fost desfășurat sau se desfășoară împotriva polițistului sau în care acesta are sau a avut calitatea de persoană vătămată printr-o faptă de ultraj. Decontarea se realizează prin dispoziția zilnică a șefului unității în care este încadrat polițistul, emisă în baza convenției încheiate și a documentelor emise/întocmite de avocat, ca documente justificative din care rezultă sumele de bani plătite cu titlu de onorariu. Plata se asigură de către ordonatorul de credite, în limita bugetului aprobat potrivit legii. Proiectul legislativ mai prevede că polițistul va fi obligat să restituie sumele primite în situația în care instanța de judecată a constatat vinovăția sa, printr-o hotărâre definitivă, sau acesta a încheiat un acord de recunoaștere a vinovăției, un contract de tranzacție ori un acord de mediere.