Marea minciună a colectării selective

Campaniile agresive pentru colectarea selectivă a deșeurilor ne-au indus ideea că scăpăm planeta de poluare. În realitate, totul este o mare minciună. Adevărații poluanți sunt deșeurile organice, care, prin descompunere, străpung pătura de ozon.

Cercetătorii români spun că problema poluării nu va fi rezolvată niciodată prin colectarea selectivă a deșeurilor, ci doar prin aplicarea unor metode care să împiedice deșeurile organice să mai producă gaze ușoare, care străpung pătura de ozon. ”Nemții ne vând o mare minciună cu colectarea selectivă și reciclarea deșeurilor. Agenția de mediu americană a măsurat din satelit și prin 1960 a constatat că cea mai mare poluare vine din gunoi, din totalul gazelor ușoare care sparg pătura de ozon. Toate activitățile industriale care consumă combustibili fosili produc cam 14% din gazele ușoare, în timp ce gunoiul produce 26%. Și atunci americanii au cerut găsirea unei soluții pentru a reduce cantitatea de deșeuri din gropi. Și neamțul a venit și a spus colectare selectivă și reciclare. Păi ce scoți tu din gunoi prin sortare și reciclare? Metalul, sticla și plasticul. Niciunul dintre astea nu produce gaze, pentru că nu putrezește. Deci tu ai redus cantitatea de deșeuri depuse la groapă, dar nu ai redus cantitatea de gaze ieșite din groapă. A venit neamțul și a zis că de ce să mai plătească el și să spele plasticul, ia adunați-l voi frumos, puneți-l deoparte și dați-mi-l mie ca să-l folosesc ca materie primă. Păi e frumos? Adică eu de ce să muncesc să îți bag ție bani în buzunar? Ia chinuie-te tu și colectează-l. Pentru că el ce face? Ia plasticul și reface produse din plastic pe care le vinde. El ia plasticul pe gratis de la mine din gunoi, după care îl vinde cu 1.500-2.000 de dolari tona. Noi nu facem nimic cu plasticul colectat selectiv și nu că ne lipsește tehnologia, ci pentru că ne lipsește dorința de a face. Dacă îl vedem pe unul că face trebuie să-l stârpim. Ăla de la Buzău, un reciclator, care făcea fibre din peturi și plastice și a investit o groază de bani și a făcut o chestie foarte ok. Până la urmă atâta l-au frecat autoritățile noastre, că a dat faliment și a plecat. Și acum l-a cumpărat cine trebuie, o multinațională, și merge, e cea mai bună unitate de reciclare din Europa, pe utilajele celui pe care l-au falimentat ai noștri”, ne-a declarat cercetătorul ing.Costin Frâncu.

CO2, dăunător în zone fără copaci

Cercetătorul ing.Costin Frâncu ne spune că Dioxidul de carbon produce acel efect de seră în special în zonele deșertice, pentru că este un gaz care se încălzește foarte repede. ”Gunoiul, în proporție de 90%, este material organic. Din acest procent, mai mult de jumătate este material organic biodegradabil. Unele biodegradabile se degradează mai repede, cum sunt resturile de mâncare, altele, cum sunt hârtia, lemnul, se degradează mai greu. Toate, când se degradează produc niște gaze, în general sunt gaze ușoare care sparg pătura de ozon și gaze grele care produc celebrul efect de seră. Gazele biatomice, oxigenul și hidrogenul, au un coeficient de schimb de căldură foarte prost și nu se încălzesc. Gazele triatomice se încălzesc foarte repede. CO2, din care se hrănesc plantele, este un gaz care se încălzește foarte repede și atunci sunt niște puncte mai fierbinți în aer care creează efectul de seră, care este pronunțat în deșert. Dacă produci CO2 în pădure nu se întâmplă nimic, dimpotrivă, cresc copacii mai veseli, nu dăunează nimănui. Gunoiul începe să putrezească și produce metan, care este mai ușor decât oxigenul, și se ridică și sparge pătura de ozon. La fel și monoxidul de azot și monoxidul de carbon, care iar sparg pătura de ozon. Aceasta este marea nenorocire, gazele ușoare care sparg pătura de ozon, care provin și din activitățile industriale, trafic, dar cel mai mult din deșeuri”, ne-a mai precizat cercetătorul ing.Costin Frâncu.