Marea golanie electorala

Au trecut peste trei saptamani de la alegerile europarlamentare si referendumul lui Iohannis. Biroul Electoral Central a terminat numararea voturilor, dar Curtea Constitutionala nu a validat nimic. Si nici nu ar fi avut cum, din moment ce exista neconcordante serioase, care ridica multe semne de intrebare. Afluxul turistilor electorali, se pare ca bine directionati, nu a mai trezit nimanui suspiciuni, de parca facea parte din firescul zilei. Anomalii cu tablete care te depistau daca ai mai votat in alte locuri din apropierea sectiei, dar nu si la peste 200 km. Pare a fi basm, dar e mai degraba o golanie bine gandita.

Intre 1.000.000 si 1.200.000 de voturi, dupa unii chiar 1.500.000, au disparut din portofoliul traditional al unor partide si au aparut in partida altor formatiuni politice, in te miri ce catune vizitate brusc de oameni cu un chef nebun de a vota. Ce a insemnat votul din 26 mai, de fapt? Iata cel mai bun raspuns. Un cetatean roman a votat in Spania, iar tableta a indicat ca mai votase cu doua ore in urma, intr-o localitate din Ialomita. Hai ca se poate!

Nevalidat, referendumul este egal cu zero

Indiferent de numarul anomaliilor constatate, nimeni nu a mai facut scandal. Tomac, liderul PMP, desi a marait despre votul dublu, a lasat-o domol si a dat-o pe zambete cand a vazut rezultatul. De ce sa mai reclame daca partidul lui s-a strecurat spre Bruxelles? Apoi, nici graba cu care Iohannis a convocat la Cotroceni partidele politice la consultari nu a trezit nimanui suspiciuni. Dorea sa puna in practica rezultatele referendumului? Cum? Acordul politic national incheiat pe genunchi pute de la o posta. Curtea Constitutionala nu validase nimic la momentul respectiv. Si nici acum. Si atunci, ce acord a incheiat? A invocat mereu rezultatele referendumului, sustinand ca acestea arata traseul european pe care Romania vrea sa mearga.

Nu am motive sa cred nici macar o virgula, darmite un cuvant din documentul ala. Despre ce referendum vorbeste, despre cel nevalidat nici dupa trei saptamani? Ce valoare juridica poate avea un document incheiat in baza unei actiuni care nu fiinteaza? Sau era un imbold si un mesaj trimis Curtii? Oricat de mult m-as abtine, seamana al dracului de mult cu mesajul trimis Inaltei Curti de Casatie si Justitie exact in ziua in care Liviu Dragnea a fost condamnat definitiv. Dimineata, tam-nesam presedintele a iesit si a declarat ca locul infractorilor este la puscarie. Iar Inalta Curte ce era sa faca, sa spuna ca n-a inteles?

Prea ca la tara

Nimanui, spuneam, nu i s-au parut ciudate anomaliile din 26 mai. UDMR a obtinut rezultate miraculoase in judete in care nu are filiale sau in localitati unde nu exista nici macar o familie de etnie maghiara. Explicatiile lui Porcsalmi Balint, presedintele executiv al UDMR, sunt aiuritoare de-a dreptul. Lumea, vezi Doamne, protesteaza, in felul asta, impotriva partidelor romanesti. Uite ce simplu se dau explicatii pentru zeci de mii de voturi obtinute in judete care nu au nicio legatura cu UDMR sau in care – de ce nu? – maghiarii nu sunt vazuti cu ochi buni. In schimb, daca in judetele dominate de maghiari ar fi aparut zeci de mii de voturi pentru PSD, dincolo de bazinul electoral firesc al partidului, deja ar fi fost razboi la ora asta. Nu asta, insa, a fost cea mai mare ciudatenie a zilei de 26 mai. In sate si comune de care unii au uitat ca exista sau nu stiau de ele, votantii pe liste suplimentare depasesc orice asteptari. Este limpede ca nu locuiau acolo si, in mod cert, nici nu isi pot explica prezenta. Nu exista nici monumente sau muzee de vizitat, nici centre culturale, nici vestigii istorice sau case memoriale, deci, ce sa fi cautat acolo? Daca cineva ar avea curiozitatea sa analizeze datele de stare de civila de pe listele suplimentare ar constata ca varsta votantilor nu depaseste 30-35 de ani. Sa continui rationamentul sau e de ajuns pentru a intelege catre ce partide s-au dus voturile lor? Iar in final sa constate ca nici partidele alea nu au reprezentanti in catunele respective. Prea ca la tara!

Si cu 114 de la mana fac 3.000

In clipa de fata, dupa cum spuneam si ieri, intre 2.000 si 3.000 de procese verbale nu se pot inchide, nu se potriveste cheia. Exista o multitudine de sectii de votare unde numarul de voturi depaseste de cateva ori numarul votantilor. Au venit 1.000 de alegatori, sa zicem, din care au votat cam 1.500 sau mai multi. Suna bine? E de o logica desavarsita! Cel mai bun exemplu il constituie sectia de votare nr.32 din Bruxelles. Aici au venit 1.673 de alegatori romani, care au produs 5.324 de voturi. Socotind ca fiecare a votat pe toate cele trei buletine – ceea ce nu prea inghit – tot raman 304 voturi in plus. De unde? Dupa ce reguli matematice s-a socotit? Si, in conditiile astea, sa nu te intrebi ce a pazit STS la alegeri? Ce rol a avut, de fapt, daca tabletele lui miraculoase socotesc mai greu decat cu abacul? 57,1 + 57,1 = ,2 si tinem 114 la mana. Pe care il adagam de cate ori e nevoie.