AcasăNewsMarea Britanie va cunoaște foametea la iarnă. Agricultura, torpilată de politica „eco”/...

Marea Britanie va cunoaște foametea la iarnă. Agricultura, torpilată de politica „eco”/ Eolienele au distrus terenurile, străinii întorc spatele Londrei

Marea Britanie va cunoaște foametea la iarnă. Agricultura, torpilată de politica „eco”/ Eolienele au distrus terenurile, străinii întorc spatele Londrei

Marea Britanie ar putea suferi de foame din cauza unei dogme ecologice eronate, avertisează Jamie Blackett, politician, scriitor, fermier și activist politic, într-un articol publicat în The Telegraph.

Prețurile alimentelor cresc, dar terenurile agricole productive sunt transformate în parcuri solare sau în păduri. Atenția lumii este concentrată asupra prețului benzinei, dar cel mai grav aspect al crizei costului vieții noastre s-ar putea dovedi a fi alimentele.

Frigul sau hrana

Acestea au fost cel mai mare „contributor” la inflația din Marea Britanie în luna iulie. Cei mai mulți oameni se pot lipsi de încălzirea centrală într-o iarnă britanică purtând mai multe haine – și mulți au făcut-o până relativ recent – dar numai dacă își pot permite să cumpere suficiente calorii pentru a-și asigura nevoile de hrană.

Cu toate acestea, hrana este un subiect incomod pentru politicienii din toate partidele, deoarece aceștia i-au îndemnat pe fermierii britanici să cultive mai puțin, în favoarea ecologiei.

De fapt, a existat o campanie de acoperire a terenurilor agricole cu copaci, panouri solare, proiecte de re-sălbăticie a zonelor – aproape orice altceva în afară de culturi și creșterea animalelor, în parte ca urmare a unei neînțelegeri a cauzelor schimbărilor climatice și a remediilor acestora. Problema nu este cultivarea alimentelor, ci dacă o facem în mod regenerativ sau degenerativ.

O bază agricolă deteriorată

Liberul schimb post-Brexit ar fi trebuit să aducă prețuri mai mici la alimente. Dar acum fermierii britanici își vând de ceva timp majoritatea produselor de bază la prețurile mondiale sau aproape de acestea și, deși uneori există alimente mai ieftine de importat din alte părți, tot trebuie să fie transportate iar logistica a devenit brusc mult mai dificilă și mai scumpă.

Economiștii dau vina pe ajustarea economică post-pandemică a lumii și pe războiul din Ucraina, „dar adevărul este că am permis ca baza noastră agricolă internă să se degterioreze. Atunci când a avut nevoie de investiții, nu am avut încrederea că guvernul dorește cu adevărat ca ea să producă alimente. Când a avut nevoie de forță de muncă, străină sau nu, nu a existat. Când a avut nevoie de irigații, a rămas fără apă din cauza lipsei de investiții în infrastructură”.

„Toate aceste lucruri sunt inflaționiste. Cantitatea de alimente pe care o producem în această țară are un impact direct asupra prețurilor din magazine. Altfel, de ce ar da economiștii vina pe o recoltă umedă sau pe o vară secetoasă pentru creșterile prețurilor la alimente?”

Din fericire, există semne că Liz Truss, moștenitoarea prezumtivă a funcției de premier, care reprezintă o circumscripție rurală, ar putea înțelege agricultura mai bine decât predecesorul său, Boris Johnson. „Ea a fost ironizată pentru «discursul său despre brânză» la conferința Partidului Conservator din 2014, când a spus că este o rușine că importăm atât de multe alimente pe care le putem produce noi înșine, dar a avut dreptate în această afirmație”.

Recent, ea a atras furia industriei regenerabilelor spunând că va opri umplerea câmpurilor cu ferme solare, dar are dreptate să creadă că nu ar trebui să fie scoase terenurile agricole din producție când există încă atât de mult spațiu disponibil pe acoperișuri pentru panouri solare.

Externalizarea producțiilor, reducerea șeptelurilor

„În pofida vocilor de sirenă ale industriei de tehnologie alimentară cu „alimentele lor de laborator”, ar fi foarte puțin probabil să ajungem la o autosuficiență completă în materie de nutriție în Regatul Unit, deoarece am evoluat pentru a mânca carne, lactate, ouă, legume verzi, fructe de sezon și foarte puțin altceva. Totuși, acest lucru nu ar trebui să ne împiedice să facem o treabă mai bună”.

„Perioada petrecută în UE ne-a determinat să externalizăm o mare parte din producția de fructe și legume către vecinii noștri continentali, să ne reducem efectivele de vaci de lapte și să ne legăm ca hamsterul pe roată de producția de cereale pentru a hrăni animalele în grajduri – un mod extrem de ineficient de a transforma materia vegetală în proteine animale, care este, de asemenea, devastator pentru biodiversitatea noastră”.

„O schimbare de direcție ar însemna mai multe pășuni care să producă carne și lapte în mod eficient, dar durabil, mai multe livezi, câmpuri de legume, sere și sisteme hidroponice, creșterea insectelor pentru a hrăni peștii și păsările de curte în loc de cereale, o mai bună utilizare a deșeurilor alimentare pentru a hrăni din nou porcii (dacă se poate face fără a răspândi febra aftoasă) și pășunatul de intensitate redusă în pădurile și zonele montane”.

„O astfel de strategie ar stimula producția internă de alimente și ar reduce prețurile, fiind în același timp mai bună atât pentru captarea carbonului, cât și pentru biodiversitate. Ar trebui să începem acum”, spune Blackett.

author avatar
Tudor Borcea