MApN trage un nou semnal de alarmă şi lămurește la ce se referă cele două proiecte legislative ce au legătură cu NATO

MApN semnalează informaţii false şi manipulări care privesc două proiecte legislative trimise în Parlament care privesc spaţiul aerian naţional şi cadrul pentru desfăşurarea de operaţiuni militare pe teritoriul naţional.

Cele două proiecte au parcurs procesul de transparenţă decizională cerut de lege, fiind organizate inclusiv dezbateri publice, precizează ministerul.

MApN, semnal de alarmă

Totuşi, „încă de la publicarea formei iniţiale a fiecăruia dintre cele două proiecte, în spaţiul public au apărut o serie de informaţii false, manipulări şi exagerări bazate pe scoaterea din context, care au fost reluate recent, în urma anunţului de trimitere a proiectelor către Parlamentul României, pentru dezbatere şi adoptare”.

MApN subliniază că „aceste dezinformări, care au rolul de a întreţine o stare de incertitudine şi de a induce panica în rândul opiniei publice, se aliniază tendinţelor identificate în ultima vreme, fiind răspândite sau susţinute inclusiv de actori statali cu o agendă contrară suveranităţii României şi împotriva NATO”.

Proiectul de lege – care abordează dintr-o perspectivă nouă controlul utilizării spaţiului aerian naţional, plecând de la sfera extinsă a riscurilor şi ameninţărilor la adresa securităţii naţionale, a integrităţii spaţiului aerian naţional şi siguranţei aeronautice, a vieţii şi sănătăţii persoanelor şi a patrimoniului – a fost transmis, joi, Parlamentului spre dezbatere şi aprobare.

Actul normativ va reglementa măsurile pentru controlul utilizării spaţiului aerian naţional, va stabili autorităţile şi instituţiile care au competenţe în luarea măsurilor de prevenire şi contracarare a utilizării spaţiului aerian naţional de către aeronave, sisteme de aeronave fără pilot la bord şi alte vehicule aeriene.

NATO vrea 3% din PIB

Membrii europeni ai NATO poartă discuții despre creșterea țintei alianței pentru cheltuielile de apărare la 3% din PIB, în așteptarea summitului anual din luna iunie.

Patru persoane implicate în discuțiile preliminare au declarat pentru Financial Times că este vorba despre creșterea abruptă de la 2% din PIB, o măsură care ar pune o presiune intensă asupra bugetelor naționale deja tensionate și care a stârnit îngrijorări în multe capitale.

Din cei 32 de membri ai NATO, 23 vor atinge ținta actuală de 2% în acest an, conform calculelor alianței, față de șase în 2018. Insă șapte membri europeni, inclusiv Italia și Spania, încă nu reușesc să îndeplinească un standard convenit cu un deceniu în urmă.

Cererea lui Donald Trump ca Europa să plătească mai mult pentru propria apărare și faptul că nivelurile actuale de cheltuieli nu sunt suficiente pentru a susține Ucraina și a descuraja Rusia, au forțat capitalele să ia în considerare amploarea sub-investiției.

Discuțiile confidențiale, care au început în timpul unei întâlniri a miniștrilor de externe ai alianței săptămâna trecută și care ar putea să nu ajungă la un acord complet, prevăd un angajament pe termen scurt de a atinge 2,5 la sută și, până în 2030, un obiectiv de 3 la sută.

Text integral de Radu Jacotă, AICI.