Plasticul intră în organismul fiecărui locuitor al planetei prin aer, apă sau hrană, în timp ce cantităţile aflate în oceane sunt estimate la 150 de milioane de tone, motiv pentru care Consiliul Uniunii Europene a decis să interzică o parte din produsele de plastic utilizate zilnic, începând din iulie 2021.
La o analiză superficială, poate părea că efectele nu sunt neapărat vizibile asupra oamenilor, însă fiecare dintre noi ajunge la un moment dat să ingereze plastic. Cum se poate întâmpla asta? Simplu: fauna marină ingerează bucăţele de plastic, pe care le confundă cu hrana, iar aceasta este consumată de populaţie. De asemenea, mici particule de plastic se regăsesc în aer, apă şi în alte alimente. Acestea sunt câteva dintre motivele pentru care, la nivel mondial, a fost iniţiată o mişcare pentru a stopa fenomenul. Aparent, în fruntea plutonului se află Uniunea Europeană”, arată un studiu Deloitte România. CE a decis interzicerea, începând cu 3 iulie 2021, a comercializării de produse specifice din plastic, respectiv tacâmurile de unică folosinţă, beţişoarele de urechi, paiele/beţele pentru agitat băuturi, produsele realizate din materiale plastice degradabile prin oxidare şi recipientele pentru fast-food/băuturi din polistiren expandat.
Cei mai efectaţi vor fi restaurantele, lanţurile de magazine, cafenelele şi producătorii de băuturi. Complementar, producătorii vor fi nevoiţi să asigure, până în 2025, colectarea anuală a minimum 77% din greutatea sticlelor de tip PET şi reciclarea anuală a minimum 25% din produsele de acest tip. În aceeaşi ordine de idei, până în 2029, România trebuie să asigure o colectare anuală de minimum 90% a sticlelor de tip PET şi, până în 2030, o reciclare de minimum 30%.
Radu Jacotă
