România, ca „partener strategic” al Republicii Moldova, susține că „voința cetățenilor, exprimată prin vot și reflectată în configurația politică a Parlamentului, este singura care asigură un proces politic legitim, bazat pe dialog”.
În comunicat, Ministerul accentuează „apelul la calm și reținere” și recomandă respectarea principiilor statului de drept și a asigurării unei tranziții pașnice și inclusive, pentru ieșirea din criză. „Puțin și răzleț”, cum ar fi spus Nicolae Iorga.
Comunicatul MAE are ca justificare a emiterii sale „evoluțiile recente de pe scena politică a Republicii Moldova, inclusiv formarea unei noi coaliții guvernamentale și a unui nou guvern de către Parlamentul Republicii Moldova, democratic ales la scrutinul din 24 februarie 2019”.
În afară de poziționarea lipsită de concretețe și de fermitate, comunicatul nu transmite nimic substanțial legat de haosul politic de la Chișinău, și pare să ia partea lui Dodon, vorbind despre „voința cetățenilor” ca singura legitimă, fără să menționeze nimic despre constituționalitate și despre statul de drept. Toate acestea în vreme ce Igor Dodon, care a câștigat, într-adevăr, alegerile, a fost totuși suspendat de Curtea Constituțională din funcția sa. La fel, Parlamentul, votat și el, a fost dizolvat pentru nerespectarea termenului prescris de 3 luni de la alegerile din 24 februarie pentru formarea unei coaliții majoritare care să susțină formarea unui nou Guvern. MAE nu vorbește nimic despre aceste aspecte semnificative.
În schimb, în comunicatul de la Externe se trăncănește despre cât de necesar este ca Republica Moldova să își continue „ferm și consecvent parcursul European”, incluzând „implementare Acordului de Asociere și a Acordului de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător cu Uniunea Europeană și a reformelor necesare pentru apropierea de UE”. MAE continuă cu „implementarea proiectelor strategice de interconectare România-Republica Moldova” și cu trebuința „reglementării dosarului transnistrean”.