Ministrul supranumit si ”moartea audientei” a renuntat la limbajul lipsit de nerv si substanta doar pentru a se lua la harta cu sindicalistii din penitenciare.
Apoliticul Tudorel Toader incalzeste fotoliul ministerial de la Justitie de aproape un an. Timp in care a fost incapabil sa puna ordine in domeniu, respectiv sa opereze modificarile legislative necesare si sa aduca pacea intre magistrati. Altfel spus, (Tu)Dorelul de la MJ nu a fost in stare sa le asigure romanilor o justitie corecta si echitabila. Dimpotriva, sub conducerea sa sovaielnica s-a declansat primul razboi in magistratura, unul care mai are putin si baga Justitia in moarte clinica. Ori de cate ori i s-a cerut sa explice ce se intampla si ce intentioneaza sa faca, Tudorel Toader a dat pe goarna prelegeri menite sa imbarlige mintea curiosilor si sa-i plictiseasca intr-atat incat sa renunte la intrebari. Asta daca nu reusea sa se extraga la timp din situatia stanjenitoare sau periculoasa, dupa caz. Natura amorfa si lipsita de reactie prin definitie, Toader a gasit de cuviinta sa se ratoiasca la sindicalistii din penitenciare, care o data cu batutul obrazului pentru aplicarea legii recursului compensatoriu i-au transmis ministrului si situatia exacta a infractorilor lasati din nou liberi in peisaj. ”Cei de la sindicat v-au dat o informatie absolut eronata”, a contestat Toader cifrele livrate de sindicalistii din ANP – despre care noi presupunem ca, lucrand chiar in penitenciare, stiu ce vorbesc. Ba mai mult, Tudorelul de la Justitie s-a luat si de jurnalisti, pe care i-a certat ca ”dau drumul la informatii de natura sa genereze o anumita preocupare sau chiar temere fara sa o verifice” si fac astfel ”un rau” opiniei publice. Serios? Dar ministrii care nu lamuresc si nu rezolva nimic, lasand astfel sa treneze la nivelul societatii suspiciuni capabile sa amorseze stari conflictuale, or face bine sau rau opiniei publice? Poate mai gaseste Toader resurse sa se enerveze inca o data si sa raspunda la intrebare.