Peste 3.000 de semnături a strâns, până acum, petiţia lansată on-line de cercetători ai Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei care se opun OUG nr. 68 din 06.11.2019, ce statuează unificarea acestui institut cu Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare, în cadrul unei noi instituţii – Centrul Naţional de Politici şi Evaluare.
Demersul este privit cu o anumită rezervă de unii specialiştii în educaţie, fie şi din perspectiva ultimei evaluări internaţionale PISA, care a situat România pe ante penultimul loc în Europa în ceea ce priveşte rata analfabetismului funcţional. O realitate dificil de contestat, independent de declaraţiile fericite sau mai puţin fericite formulate de diverşi demnitari ai statului pe acest subiect, şi în care o posibilă soluţie ar fi reprezentat-o tocmai activitatea ISE, rolul său primordial fiind acela al stabilirii liniilor directoare în educaţie, în acord cu interesele elevilor. Este suficient să privim rezultatele din ultimii ani de la Evaluarea Naţională sau de la Bacalaureat pentru a conştientiza că elevii români obţin rezultate şcolare din ce în ce mai modeste, lucru valabil atât la Limba şi Literatura română cât şi la ştiinţele exacte, relevă, într-un articol, portalul Transparent News.
Dezastrul în sistemul educaţional este cu atât mai mare dacă privim unele judeţe din Transilvania (precum Covasna sau Harghita), în care rata de promovabilitate a elevilor de naţionalitate maghiară este sensibil mai mică decât în alte zone, una din explicaţiile de bază fiind aceea că aceşti elevi, ajunşi la vârsta majoratului, pur şi simplu nu înţeleg limba română! O analiză a legii bugetului relevă că vechiul executiv avea în vedere înfiinţarea unui birou al ISE la Miercurea Ciuc. Ar fi de lăudat dacă această iniţiativă a fost pornită tocmai pentru a găsi cele mai bune soluţii pentru elaborarea unor politici în domeniul educaţional, care să servească însuşirii limbii române, de către elevii maghiari, în condiţii mai bune. Aspecte de natură să le asigure o mai bună integrare pe piaţa muncii din România. Însă, privit în noua ecuaţie, demersul pare a avea o altă finalitate.
Comasarea celor două instituţii şi apoi înfiinţarea biroului de la Miercurea Ciuc, poate conduce la elaborarea unor politici de evaluare distincte, pentru elevii aparţinând minorităţilor naţionale, faţă de cei de naţionalitate română. Este evident că o asemenea iniţiativă nu va servi, cel mai probabil, elevilor de naţionalitate italiană, slovacă, greacă sau sârbă, care nu au absolut nicio dificultate în însuşirea limbii române la un nivel funcţional, ci elevilor de naţionalitate maghiară din judeţele Covasna şi Harghita, care, din cauza politicilor falimentare ale UDMR din ultimii 30 de ani, au ajuns să nu poată comunica efectiv în limba română. Este bine-cunoscută apropierea pe care unii parlamentari ai UDMR au avut-o întotdeauna de factori de decizie din MEC, Szabo Odon uzând cel mai des de calitatea de vicepreşedinte al Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport a Camerei Deputaţilor, pentru a încerca influenţarea, în acord cu interesele UDMR, a deciziilor factorilor de conducere din minister.
Ori, ştim prea bine, UDMR nu este interesată câtuşi de puţin ca elevii de naţionalitate maghiară să îşi însuşească limba română la un nivel care să le asigure integrarea facilă pe piaţa muncii din ţara noastră. Dovadă stă înverşunarea cu care UDMR s-a opus, în urmă cu circa un an de zile, deciziei fostului ministru al Educaţiei Naţionale, Valentin Popa, care hotărâse ca elevii maghiari să fie învăţaţi limba română doar de profesori cu studii superioare de specialitate în acest domeniu! Culmea, decizie care fusese susţinută de unii lideri locali maghiari, printre care preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Borboly Csaba, care conştientizaseră importanţa însuşirii adecvate a limbii române de către elevii maghiari! Nu se înţelege nici în momentul de faţă care este raţiunea pentru care conducerea UDMR a cerut şi obţinut demisia ministrului Valentin Popa, pentru că acesta a îndrăznit să încerce eficientizarea procesului de însuşire a limbii române (pierderea posturilor de către profesorii de naţionalitate maghiară a fost una din posibilele explicaţii – penibilă, de altfel -, dacă este să ne raportăm la interesul real al copiilor de naţionalitate maghiară, captivi ai scopurilor politicianiste ale UDMR!). De aceea, este foarte probabil ca noul birou ce se vrea a fi înfiinţat la Miercurea Ciuc, sub egida noii instituţii – Centrul Naţional de Politici şi Evaluare -, să nu aibă nicio legătură cu identificarea unor metode de însuşire mai bună a limbii române, de către elevii minoritari. Dimpotrivă, rolul său este foarte probabil să fie acela al identificării unor metode de eludare a evaluării elevilor minoritari în acelaşi mod cu elevii de naţionalitate română. Iar pretextul posibil a fi invocat ar urma să fie cel al programei şcolare mult mai încărcate, a unui elev minoritar, decât a celui român.