Libertatea de circulație nu va mai putea fi îngrădită după 15 mai, au anunțat deputații. Președintele Iohannis și Guvernul nu vor mai avea voie să prelungească restricțiile decât prin lege, pe care majoritatea parlamentară nu o va vota.
Anunțurile preşedintelui Iohannis și ale premierului Orban privind menținerea restricțiilor de circulație și după data de 15 mai nu se vor materializa. Deputații sunt deciși să respingă orice fel de act normativ care va include îngrădirea libertății de mișcare a românilor începând cu ziua de 16 mai. ”Guvernul poate institui starea de alertă, dar starea de alertă este pentru situații limitate, iar orice restrângere a drepturilor în perioada asta trebuie aprobată de Parlament. Așa spune Constituția. Și decretele lui Iohannis sunt neconstituționale, pentru că ceea ce se cuprinde în anexa 1 a Decretului 240, al doilea decret, trebuia să fie cuprins într-o lege care trebuia să aibă caracter de lege organică. Deci toate restrângerile de drepturi din acea anexă sunt ilegale. Dreptul la libera circulație este un drept fundamental al omului. Dacă vrei să interzici acest drept sau oricare alt drept fundamental prevăzut în Constituție nu poți să o faci decât prin lege. Toate măsurile acestea, dacă le vor propune Parlamentului, Parlamentul le poate respinge. Eu spun și o să încerc să-i conving și pe ceilalți colegi să nu votăm niciun fel de interdicție după data de 15 mai. Fără ridicarea restricțiilor de circulație nu se va mișca nici economia. Guvernul trebuie să fie mai responsabil, pentru că nu poate interzice activități economice fără să dea nimic în schimb, doar praf în ochi cu șomajul tehnic. Noi ne uităm cum Guvernul interzice cu nonșalanță activitățile economice, nu dă niciun orizont de timp, nu dă niciun stimulent, de genul plăților directe, așa cum s-a procedat și în celelalte țări”, ne-a declarat deputatul Adrian Solomon.
Starea de alertă, neconstituțională
Avocatul Poporului a atacat la CCR, prin procedura excepției de neconstituționalitate, legislația care reglementează starea de alertă. ”Avocatul Poporului apreciază că delegarea unor atribuții de legiferare către autorități administrative, având ca finalitate restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți fundamentale încalcă principiul separației puterilor, precum şi prevederile constituționale potrivit cărora Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a țării (art. 1 alin. (5), art. 53 și 61 alin. (1) din Constituția României. În esență, Avocatul Poporului consideră că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 21/2004, cu modificările și completările ulterioare, nu respectă principiul previzibilității legii prin definirea defectuoasă a „stării de alertă”, care, neavând consacrare constituțională, presupune o circumstanțiere detaliată, la nivel infraconstituțional, a cazurilor în care se poate declara. În realitate, legea prevede doar că se pot lua de către organe administrative orice măsuri, deci inclusiv de restrângere a exercițiului unor drepturi, deși art. 53 din Constituție prevede clar că acest lucru poate fi făcut numai prin lege. În lipsa prevederii unui termen pentru care se poate dispune starea de alertă, ba mai mult, reglementarea posibilității extinderii acestuia prin act administrativ, se ajunge în ipoteza în care restrângerea temporară a exercitării unor drepturi și libertăți fundamentale capătă caracterul unei îngrădiri permanente aducând astfel atingere însuși dreptului, ceea ce este contrar art. 53 alin. (2) din Constituție. Potrivit prevederilor constituționale, Parlamentul şi, prin delegare legislativă, în condiţiile art. 115 din Constituţie, Guvernul au competenţa de a institui, modifica şi abroga norme juridice de aplicare generală. Autoritățile administrației publice nu au o asemenea competenţă, misiunea lor fiind aceea de a asigura executarea legilor”, se arată într-un comunicat al Avocatului Poporului.