Summit-ul Aliantei Nord-Atlantice incepe maine la Varsovia in momentul in care Europa isi intareste apararea pe flancul estic in fata Rusiei, infrunta amenintarea jihadista in sud, slabita mai mult ca niciodata de incertitudinea Brexit si de criza migratorie.
Barack Obama, Angela Merkel, Francois Hollande, David Cameron se intalnesc cu omologii lor din Alianta la Varsovia pentru un summit incarcat de simboluri, pentru ca aici a fost semnat, in 1955, Pactul de la Varsovia, raspunsul sovietic la NATO. Evident, perspectiva unei iesiri a Marii Britanii din UE va ocupa spatii largi pe agenda intalnirii, pentru ca un Brexit ar fragiliza NATO, in cadrul careia Londra este un pilon principal. Chiar daca este in faza incipienta, Brexit promite negocieri lungi si dureroase cu liderii Aliantei, in frunte cu Barack Obama, in conditiile instabilitatii fara precedent care inconjoara Europa.
Batalioane in Est
Summit-ul se deschide in conditii de securitate exceptionale, dupa valul de atentate al ISIS care a lovit Paris, Bruxelles si Istanbul. Summit-ul ”vine intr-un moment crucial pentru securitate noastra, caracterizat de amenintari si de provocari din toate partile”, a declarat la inceputul acestei saptamani secretarul general al NATO), Jens Stoltenberg, citat de AFP. ”Provocari” au inceput inca din primavara lui 2014, cand Rusia a anexat Crimeea apoi a sustinut ofensiva separatistilor prorusi in estul Ucrainei (ceea ce Moscova a dezmintit constant). In aceeasi perioada, ISIS a capturat orasul irakian Mossul si a devenit o amenintare tangibila la doi pasi de frontierele Aliantei. In septembrie 2014, conducatorii NATO au luat masuri drastice pentru a intari capacitatea de reactie a armatelor, de a crea o unitate ce poate fi desfasurata in 24 de ore in caz de criza, de a construi baze logistice in tarile fostului bloc sovietic aflate in coasta Rusiei si a repozitiona echipamente. La Varsovia, liderii NATO vor perfecta ”aceasta intarire militara fara precedent de la sfarsitul celui de-al Doilea Razboi Mondial”, deplasand patru batalioane multinationale in Estonia, Letonia, Lituania si Polonia, ingrijorate de Moscova.
Putin denunta o ”frenezie militarista”
”Orientarea antirusa a NATO se arata in lumina”, a reactionat presedintele Vladimir Putin. ”Nu ne vom lasa antrenati in aceasta frenezie militarista in timp ce ei cauta parca sa ne antreneze intr-o cursa a inarmarii costisitoare si fara perspective”, a declarat recent liderul de la Kremlin. ”Nu vor reusi, dar noi nu vom face dovada de slabiciune”, a asigurat Putin, denuntand numeroase manevre militare ale NATO, in special cele din ”apropierea frontierelor rusesti”, in Marea Neagra si in Marea Baltica. La Varsovia, liderii NATO ar putea declara ”o capacitate operationala initiala” a scutului antiracheta european, dupa inaugurarea locatiilor interceptorilor, in Romania si in Polonia, o alta disputa cu Moscova, care a denuntat o ”amenintare” pentru securitatea sa. Insa o capacitate operationala deplina, o subordonare a scutului comandamentului Aliantei, va depinde de un acord unanim al celor 28 cu privire la ”modalitatile de control politic” al scutului de catre membri Aliantei. NATO a dat asigurari ca summit-ul de la Varsovia nu va fi o demonstratie de forta antiruseasca si a insistat pentru relansarea dialogului intre Alianta si Rusia. Dar, de facto, autoritatile militare ale NATO si ale Rusiei nu au avut un dialog de mai bine de doi ani iar ambasadorii ambelor parti, care au reluat dialogul pentru prima data in aprilie, nu se vor intalni decat dupa incheierea summit-ului.
Terorismul si fluxul migrator
In sud, Alianta a inceput sa se organizeze pentru a gatui amenintarile la adresa securitatii reprezentate de Statului Islamic, de conflictul sirian si de haosul din Libia. NATO urmareste sa sustina si putinele tari stabile din regiune, precum Iordania sau Tunisia. NATO se va dota cu drone puternice, ale caror baze vor fi in Sicilia si va accepta sa puna la dispozitia Coalitiei avioane-radar Awacs. In fine, criza migratorie a impins Alianta sa participe la lupte impotriva traficantilor de persoane, dupa ce a desfasurat o flota in Marea Egee, urmand sa coopereze cu misiunea Sophia a UE, in largul coastelor libiene.
