Leul e mai slab ca oricând. Moneda unică europeană, dar şi dolarul îl sufocă!Pentru a doua zi consecutiv, cursul euro se menține peste pragul psihologic de 5 lei. Marți, 6 mai, a fost prima zi în care moneda europeană a depășit nivelul de 5 lei.
Banca Națională a României a anunțat miercuri, 7 mai, un curs oficial de 5,0991 lei pentru un euro, în creștere față de 5,0378 lei, înregistrat marți, marcând un nou maxim istoric.
Euro, nou maxim istoric: 5,09 lei
Moneda națională s-a depreciat miercuri, în raport cu euro, care a fost calculat de Banca Națională a României (BNR) la 5,0991 lei, în creștere cu 6,13 bani (1,22%) față de cotația precedentă, de 5,0378 lei, înregistrând un maxim istoric.
De asemenea, leul a pierdut teren în fața dolarului american, care a fost cotat la 4,4898 lei, în creștere cu 3,81 bani (+0,86%), comparativ cu marți, când s-a situat la 4,4517 lei.
Moneda națională s-a depreciat și în raport cu francul elvețian, calculat de BNR la 5,4466 lei, în creștere cu 5,34 bani (0,99%), față de 5,3932 lei, cotația anterioară, înregistrând un maxim istoric.
Românii au fost chemați să-și aleagă președintele într-un context marcat de crize suprapuse
„România își joacă ultima carte. După ani de promisiuni toxice, campanii murdare și trădări politice în serie, 4 mai 2025 înseamnă ziua care poate aduce o bifurcație istorică – este linia de demarcație dintre ce am fost și ce mai putem deveni. Turul 1 al alegerilor prezidențiale s-a încheiat, dar verdictul final încă nu s-a scris. Viitorul lider de la București are de rezolvat câteva provocări care nu mai pot fi amânate. Trăim „azi” o realitate nemaiîntâlnită, iar fiecare decizie luată va conta dublu și greșelile se vor plăti imediat.
Românii au fost chemați să-și aleagă președintele într-un context marcat de crize suprapuse: politică, economică, externă și morală. Dar ceea ce s-a întâmplat la urne a fost mai mult decât un exercițiu democratic. A fost, poate, ultimul test major pentru a vedea dacă această țară mai are o direcție.
(…)
Scrutinul de duminică nu a fost doar despre alegerea unui lider. A fost despre supraviețuirea unei idei de țară. Indiferent cine a câștigat, cel ce va prelua mandatul intră direct într-o luptă de uzură, cu mize colosale.
O economie în derivă
Înainte de orice, România este într-o criză economică fără precedent. Deficitul bugetar a depășit 9% din PIB, iar piețele internaționale au început deja să ne penalizeze – costul împrumuturilor a crescut, moneda s-a depreciat, încrederea investitorilor este la nivel de avarie.
Guvernul a reacționat cu măsuri de austeritate, dar acestea au agravat tensiunile sociale: proteste, greve, scăderea consumului.
În același timp, sectorul privat acuză statul că este tot mai absent și nu înțelege realitățile economiei de piață. Oameni de rând resimt primii, în buzunare, costul lipsei de viziune a întregii clase politice.
România nu-și mai permite președinți spectatori și nici lideri care nu știu diferența dintre PIB și datorie publică. Țara are nevoie de un cap limpede care înțelege cifrele și poate să țină piept presiunilor externe și interne. Noul președinte va trebui să devină un pivot de stabilitate, să genereze un consens pentru reforme economice necesare. Va trebui să spună adevărul, nu ceea ce dă bine în sondaje. Altfel, riscăm să ajungem într-o spirală de colaps pe care nimeni nu o va mai putea opri.”
Citiți mai multe AICI: De la urne la abis: un mandat sub semnul haosului
