Afirmatie deloc surprinzatoare daca se tine cont de rivalitatea dintre cele doua servicii. O rivalitate personificata la varf de duelul George Maior – Razvan Ungureanu.
Luat si el in calcul pentru preluarea guvernarii post-Boc, directorul SRI, George Maior, nu a vazut cu ochi buni alegerea ”amicului” Ungureanu. Motiv pentru care s-a spus ca a si inceput sa-l ”lucreze” cu mijloace specifice.
Dupa prima luna de premierat a lui Ungureanu, in culisele politice se vehicula ideea unei caderi la pace a celor doua tabere, pace conditionata de sustinerea lui Maior, de catre formatiunile din dreapta esicherului politic, la viitoarele alegeri prezidentiale. Iar cum dreapta urma sa se predea la cheie lui Ungureanu, rezulta clar ca Palatul Victoria revenea SIE, iar Palatul Cotroceni SRI-ului. Insa, in timp ce Maior era ”antrenat” pentru Cotroceni, USL a bagat o motiune de cenzura, demers considerat initial doar ca unul de bon-ton pentru opozitie, de vreme ce nici macar uselistii nu credeau in succesul acesteia. Cu toate acestea, SRI a sesizat oportunitatea de a reveni in prim-plan, dupa ce SIE ii luase fata prin numirea lui Ungureanu in functia de premier. Si asa au inceput parlamentarii PDL sa tradeze pe capete, fara ca nimeni sa inteleaga de ce, din moment ce USL nu avea practic ce sa le ofere. Cel mult niste sperante si promisiunea, pentru cei care aveau dosare, ca acestea nu vor mai constitui o problema in viitor. La ”incurajarile” SRI-ului s-a adaugat si subestimarea, de catre Ungureanu, a parlamentarilor minoritari. Iar peste toate acestea, dupa cum se spune, la succesul motiunii a contribuit si Viorel Hrebenciuc, care si-a exercitat si el puterea de convingere asupra unora dintre parlamentari.
Ungureanu trebuie acum sa faca frumos in fata PDL
Dincolo de schimbarea puterii in opozitie si invers, caderea guvernului ii obliga pe scenaristii de serviciu sa purceada la corectiile de rigoare. Iar una dintre aceste corectii se refera in mod sigur la Razvan Mihai Ungureanu, care in doar trei luni a devenit de doua ori un ”fost”: fost director al SIE si fost prim-ministru. Trimis astfel in “opozitie”, Ungureanu va incerca (si va fi ajutat), in cea mai probabila varianta, sa evolueze tot pe scena politica, mai exact la dreapta esicherului, asa cum prevedea planul initial. Ceea ce inseamna si ca Ungureanu va fi nevoit sa colaborezein continuare cu PDL, dar dintr-o pozitie total diferita. Mult mai ingrata, din moment ce, scos din cartile guvernamentale, Ungureanu nu mai poate poza in liderul providential care salveaza partidul, ci a devenit un simplu politician aspirant. Cu perspective ce-i drept, dar care are o nevoie acuta de sustinerea unui partid, situatie in care raporturile Ungureanu – PDL vor fi cu totul altele, mult mai echilibrate si mai favorabile democratilor. Ca asa stau lucrurile a spus-o deja, clar si raspicat, Elena Udrea. Ungureanu trebuie ”sa se valideze politic” inainte de a fi acceptat in PDL, a precizat apasat liderul PDL Bucuresti. Care a si recunoscut ca ”strategiile fortate” (menite sa-l creasca pe Ungureanu intr-o luna cat pe alti politicieni intr-un an) nu au functionat. Indiferent insa de viitoarea relatie PDL – Ungureanu si de rolul rezervat fostului premier si sef al SIE, un lucru este clar: Razvan Ungureanu nu va putea depasi, multa vreme de acum inainte, limita de lider de partid. Spre deosebire de Maior, despre care se spune in continuare ca-i va lua locul lui Traian Basescu la Cotroceni.