Kovesi ajută UE să ne țină cu botul pe labe

Cine a crezut că după ce Codruța Kovesi a fost eliminată de la conducerea DNA peste România s-a vărsat fericirea s-a înșelat. În urmă au rămas puii ei, împrăștiați și înfipți în toate structurile. ONG-urile care i-au fost aproape și procurorii care o adulau slugarnic vor scoate din nou capul. Trebuie făcut ceva cu Justiția, strigă ei, eram pe drumul cel bun când Dragnea și Tudorel Toader au scos-o din joc pe „Zeița Dreptății”. Niciunul n-ar spune că, în realitate, Kovesi a fost trasă pe dreapta printr-un decret pe care nu ei l-au semnat. Ci chiar Klaus Iohannis.

Informațiile apărute în vara lui 2018, când Klaus Iohannis, absolut părtinitor, trăgea de timp cu semnarea decretului de demitere în speranța că va găsi o soluție să o mențină, s-au dovedit adevărate. Mai toți susțineau că președintele caută să o strecoare pe Codruța Kovesi la Parchetul European, dar presa cu epoleți sau cea vândută Cotrocenilor spunea că instituția nici măcar nu există, că e doar un proiect și nu se pune problema numirii unui șef peste ceva care încă nu e construit.O minciună dintr-un lung șir, nimic altceva.

O numire dumnezeiască

Cu o viteză uimitoare, Parchetul European a luat ființă în numai un an și s-a trecut la audieri pentru funcția de procuror-șef. Nu cred că Europa era sfâșiată de fraude atât de mari încât să se justifice graba. Mai degrabă cred că numirea Codruței Kovesi nu trebuia să se răcească, făcând parte dintr-un joc ce nu mai putea fi amânat. Pentru toată lumea, audierile au fost un spectacol oripilant. Nu au contat prea mult probitatea morală, profesională și experiența, cum ar fi fost firesc. Prioritate a avut voința politică în a se numi omul preferat.

A se citi omul indicat de negocieri la vedere sau nu. Unde până atunci Uniunea Europeană se cutremura și spumega de furie când auzea de numiri politice în Justiție, uite cum, dintr-o dată, renunță la principii. Descoperise că numirea politică este sfântă. Chiar mai sfântă decât politica dublului standard, aplicată ori de câte ori îi vine bine la mână. E de-a dreptul dumnezeiască.

Lovitură cu mantă

În ochii îngerilor bruxellezi nu a contat prea mult că fosta șefă a DNA avea în țară probleme de rezolvat. Secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiție o avea pacientă într-un dosar sau poate mai multe. Și? Nicio problemă, desființăm Secția dacă altfel nu se poate. Nici cele aproape 1.000 de achitări pronunțate de instanțele din România în dosarele trecute prin DNA nu ridică semne de întrebare. Nici abuzurile procurorilor din subordine și nici nimic. Mai mult decât orice a contat să i se spele imaginea până la nivel de fecioară.

Nu putea conduce Parchetul European cu un palmares bine garnisit de păcate. Decizia Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la faptul că ar fi fost victima unui proces inechitabil și că nu a avut dreptul la liberă exprimare era ceea ce îi lipseaîn ascensiunea spre titlul de Dumnezeu al anticorupției europene. Nu putea ataca decretul prezidențial care a pus-o pe bară, motiv pentru care și-a îndreptat indignarea judiciară spre raportul întocmit de fostul ministru Tudorel Toader. Suficient cât Curtea să constate și să susțină că legislația din România nu este bine pusă la punct din moment ce un decret prezidențial nu poate fi contestat.

Apărați din buricul Europei

Care este efectul loviturii? Ne vom trezi cu rapoarte și mai incriminatoare în materie de justiție. Consiliul Superior al Magistraturii deja a prins mingea din zbor și țipă că poziția procurorilor trebuie întărită  și apărată și mai bine. Picul de dreptate pe care judecătorii începuseră să-l facă se va estompa în timp, de frică. Procurorii crescuți la școala Macovei și Augustin Lazăr vor deveni tot mai indolenți. Nu se vor da în lături să facă dosare judecătorilor care nu le-au respectat dorințele. Va fi încă un motiv ca Iohannis să ceară o reformă dură a Justiției, cu intenția de a și-o subordona total. CSM va ajunge fată în casă la Cotroceni, iar ministrul Justiției îi va duce lui Iohannis cafeaua la pat. Vă mai îndoiți că Secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiție o să dispară? Nu e cazul. Magistrații trebuie să fie liberi. Procurorii, să-și facă de cap în dosare. Judecătorii, să pronunțe soluții pentru care să nu dea socoteală. Iar multinaționalele vor fi mai vesele ca oricând, căci are cine să le ocrotească. Direct din buricul unei Uniuni care a știut de ce Kovesi e cea mai indicată pentru funcția de procuror-șef peste anticorupția europeană. Poate așa se explică și graba cu care Curtea Europeană a Drepturilor Omului i-a rezolvat dosarul în numai un an. Restul să aștepte.