Domnul Hans Klemm are iarasi ingrijorari multiple. Nu din cauza ploilor cu grindina cat oul de porumbel, desi ar putea sa incerce. Nu din cauza lui Iohannis, ca e mereu pe dinafara de Constitutie. Si nici din cauza faptului ca Dragnea a castigat o lada de bere la un pariu. Nu! Domnul Klemm a redevenit ingrijorat de cand cu modificarea Codului penal si a celui de Procedura penala. Sigur se intampla niste lucruri acolo, ca nu tresare el din senin.
L-am ironizat pe ambasadorul american ori de cate ori mi-a oferit prilejul. I-am explicat ca romanul, in general, nu gusta interventiile lui in ceea ce ar trebui sa nu il intereseze. Nu m-am ferit sa ii spun ca a sarit calul. Degeaba, Klemm a tinut-o tot pe-a lui.
Poanta e veche, replicile sunt noi
Am crezut, initial, ca sunt doar initiative de-ale lui, sa-l vada stapanii de pe malurile Potomacului ca e harnic si depaseste planul de dominatie americana in Baragan si Carpati. Dupa aia mi-am dat seama ca ambasadorul nu executa decat ce-i dicteaza Departamentul de Stat si ca, in princpiu, nu e recomandat ca un diplomat sa aiba idei care sa-i compromita cariera. Un fost premier roman i-a atras atentia, chiar prea elegant, ca daca are ceva de comunicat sau are vreo nemultumire sa o faca prin Ministerul de Externe, caci acolo e acreditat. Nu in strada, nu la Parchetul General si nici la DNA, cum este el obisnuit. Acum, Hans Klemm e bantuit de angoasa modificarilor legislative privind independenta Justitiei. Nu atat el, pe persoana fizica, ci, mai degraba, Departamentul in numele caruia cuvanteaza. Ceea ce americanul plictisitor nu sesizeaza, si nici sefii lui, este ca romanii s-au prins si chiar se amuza cum apare el in spatiul public si vorbeste dupa ce Iohannis a avut de spus ceva. Ma rog, asta in conditiile in care Iohannis chiar spune ceva. De regula, spune aceleasi lucruri.
Despre protocoale, nimic?
Iata ca Departamentul de Stat mai are ceva de zis despre legile care vor sa primeneasca Justitia. Nu are importanta ca se bate moneda pe aceleasi lucruri, pe consolidarea sistemului judiciar si tra-la-la. Cantecul e vechi si prost, nu-l mai reiau. Surprinzator, eu credeam ca Departamentul american il trimte pe Klemm sa vorbeasca despre protocoalele despre care se zice ca au fost facute de niste cetateni care-si iau salariul de la CIA. Despre cum au tacut ei si s-au dat fecioare in fata noastra. Despre incalecarea unei Justitii care a facut toate magariile posibile sub obladuirea lor. „Vrem sa ne asiguram ca modificarile legislative nu pun in dificultate cooperarea dintre organele de aplicare a legii din SUA si din Romania”, zice Klemm. Dar de ce va impacientati, Excelenta, credeti ca transpira informatii delicate, din care romanii ar intelege cum ii pacaliti si ii dirijati prin slugile politice, si nu numai, de aici?
Scutul electoral de la Deveselu
Sincer discutand, Klkemm si sefii lui nu ar trebui sa-si faca atatea probleme inutile. Le-am acordat un ajutor social imens cand le-am cumparat mii de tone de fier vechi pe care ei il numeau armament. Ei spun ca, in caz de razboi, ne apara de orice necazuri. Culmea este ca eu nu vad sa ne atace cineva. Vad, in schimb, ca ei ataca peste tot pe unde se iveste ocazia. De aici si pana la a supraveghea sistemul legislativ e cale lunga, cred eu, si chiar nu vad de ce trebuie facut aidoma celui american, caci catre asta pare a se tinde. Domnu’ Klemm, sa ma iertati ca intreb, eu nu ma pricep prea bine la razboaie si tehnica militara. Da’ scutul de la Deveselu nu semnaleaza si cand lansati rachete fumigene pe piata? Nici cand aveti interventii care ne fac sa privim tot mai nervosi la parteneriatul strategic in care neteziti, de fapt, cararile lui Iohannis spre al doilea mandat?