Deși nimeni nu a crezut că Ludovic Orban va merge atât de departe cu tupeul unui program încropit pe genunchi, iată că liberalul care trăiește în umbra Întâiului Jurist al țării a trecut la executarea Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție. El spune că este doar un memorandum al ministrului Cătălin Predoiu, că să mai vedem, că poate se va discuta în Parlament propunerea, dar, din moment ce a fost de acord cu ea, lucrurile sunt clare. Și, ca să se acopere și să dea o spoială de legalitate, a declarat că măsura era prevăzută în programul de guvernare. Nedumerire: de ce scriu liberalii guvernare cu „G”, e o instituție? Întreb pentru că, până acum, s-a dovedit a fi doar o mascaradă.
Minciuna lui Orban este de proporții similare cu tupeul de a guverna, căci în așa-zisul program, punctual nu este nimic prevăzut cu privire la Secția specială. „Corectarea legilor din domeniul justiţiei este necesară pentru a se elimina modificările toxice promovate de PSD din ultimii trei ani. Toate actele normative trebuie să respecte cele mai înalte standarde europene, adică să fie puse în acord cu avizele Comisiei de la Veneţia, ale Consiliilor Consultative ale Judecătorilor și Procurorilor Europeni, precum și cu rapoartele Comisiei Europene și GRECO, după o consultare publică amplă cu practicienii din domeniu”. Așadar, nimic despre SIIJ, doar generalități și, Europei, calde pupături în fund.
Doamne ferește, nu-i frumos
Memorandumul lui Predoiu elimină din start prezența corupției în rândul magistraților, după cum neagă și existența procurorilor nărăviți la abuzuri. Dacă nu există, la ce ne trebuie Secția specială? Ca să-i purece pe procurorii care s-au făcut că nu văd devalizarea economiei României în ultimii 30 de ani? Ca să-i ia la întrebări pe judecătorii care au copiat rechizitoriile procurorilor în cazurile sensibile, pe post de motivație, rechizitorii întocmite de ofițeri ai serviciilor de informații? Ca s-o deranjeze din tihna sarmalelor pe judecătoarea care a dat undă verde celui mai mare tun imobiliar, la Sibiu, în defavoarea statului român? Ca să creeze angoase magistraților care l-au condamnat pe judecătorul Stan Mustață, decedat apoi în penitenciar? Ca s-o tulbure pe Livia Stanciu în legătură cu dosarul primarului Mircia Gutău sau al Marianei Rarinca? Ca să-i impute Codruței Kovesi sutele de cariere distruse ale unor cetățeni dovediți nevinovați sau cele 2908 dosare deschise pe numele unor magistrați, fără temei legal? Doamne ferește, nu-i frumos. Și apoi, nu de asta a câștigat Iohannis alegerile.
Li s-a arătat pisica
Singura reacție la auzul veștii că Secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiție o să dispară curând a venit din partea ALDE. Varujan Vosganian a avertizat că înțelegerea privind susținerea liberalilor prevedea exact contrariul, adică menținerea SIIJ. Și ce dacă? Presimt că nu se va întâmpla nimic. Politica este arta negocierilor, iar Tăriceanu, stimulat consistent de conjuncturi ce pândesc la colț oameni de talia lui, va ști să explice că desființarea SIIJ e spre binele românilor și încântarea UE, care vrea să ne scape de MCV, dar n-o lăsăm noi. Povestea asta cu MCV, GRECO și alte organisme europene cărora Secția specială le provoacă sughițuri e folosită de la caz la caz după cum pică mai bine. Vrând să-și arate patriotismul, pardon de expresie, Iohannis declară că nu MCV face justiția din România. După care, pentru a închide gura lătrăilor dornici de răzbunare, o dă la întors și spune că va rezolva el cu Secția asta. Exceptând câteva voci, până și magistrații au bătut în retragere. Dacă inițial, cele mai mari Curți de Apel, Înalta Curte de Casație și Justiție și cele mai importante Parchete au spus că nu sunt de acord cu desființarea SIIJ, acum tac. A fost de ajuns ca magistraților să li se arate pisica – gata, v-ați lins pe bot de pensii speciale! – ca peste Justiție să se aștearnă liniștea. O liniște întreruptă doar de țocăiturile pe dosul Europei.