Criza din justiție, provocată în mod stupefiant de politicieni, care au dat o lege care încalcă decizii al Curții Constituționale, are efecte dubioase. Greva judecătorilor, care ține de mai bine de două săptămâni, aduce cu ea prescripția faptelor pentru procese aflate pe rol, în care intră inclusiv fapte de corupție.
După cum știu aproape toți cei care au avut acces la o brumă de informare, legea privind tăierea pensiilor speciale nu are nicio șansă să fie aplicată. Cel puțin în ceea ce-i privește pe magistrați, aceștia având o decizie a Curții Constituționale (CCR) care prevede valabilitatea pensiilor speciale în cazul lor. Legea votată de Camera Deputaților a fost atacată la CCR, iar decizia Curții Constituționale va fi, fără îndoială, de respingere a acesteia. Cu toate acestea, magistrații au blocat instanțele în semn de protest, temându-se că Parlamentul nu va respecta Decizia CCR, așa cum s-a întâmplat și în alte nenumărate cazuri. Problema este că prelungirea protestului are consecințe grave, mai ales în ceea ce privește prescrierea unor fapte din procese aflate pe rol, și atunci presupunerea că se dorește scăparea unor politicieni de problemele penale pe care le au este absolut îndreptățită. ”Protestele durează de aproape trei săptămâni și văd că nimeni nu se sinchisește, probabil se merge pe principiul <<câinii latră, caravana trece>>. Este un lucru foarte rău pentru că se amână procese, în condițiile în care și-așa instanțele sunt foarte aglomerate. În drept penal, se poate întâmpla ca anumite cauze să se prescrie. Poate cineva chiar are interesul să se prescrie faptele. Sunt milioane de procese pe rol, aceasta este problema, că în România sunt și foarte multe dosare. Și asta pentru că legislația este foarte prost făcută, este neclară, este nepredictibilă, interpretabilă, uneori nici nu se respectă. Dar prima cauză este legislația care este în permanentă schimbare și neclară, care dă posibilitatea la eludarea legii”, ne-a declarat Augustin Zegrean, fostul președinte al Curții Constituționale.
În disprețul legii
Opinia publică este asmuțită, nedrept, împotriva judecătorilor, scoși responsabili pentru problemele bugetare, ne spune fostul președinte al CCR. ”Foarte mulți magistrați s-au pensionat anul trecut pentru că au dat legile acestea și s-au temut. Nu poți să ai încredere în legislația din România, astăzi este într-un fel, mâine în alt fel. Stabilitatea legislativă este un atribut al statului de drept. Nu mai vorbim și de separarea puterilor în stat. Se amestecă judecătorii în salarizarea parlamentarilor, de exemplu? Este o funcție a statului, funcția de judecată, și peste tot în lume judecătorii sunt plătiți special și au pensii speciale. La noi, judecătorii mai sunt și arătați cu degetul, că ei sunt vinovați, nu se poate să dai vina pe o categorie socială pentru faptul că nu se dau alocații. Mai dădeau și exemple de judecări greșite, păi de aceea sunt trei grade de judecată, pentru că se poate să greșească un judecător, când ai peste 40.000 de acte normative nu ai cum să nu greșești. Sunt multe legi care se bat cap în cap, avem suprareglementare în anumite domenii, iar altele sunt nereglementate. De exemplu, în cazul părăsirii locului accidentului, este într-un fel reglementat în Codul Penal și în alt fel reglementat în Codul Rutier. Apoi uitați-vă la câte legi sunt declarate neconstituționale, care au fost făcute în disprețul Constituției. Din păcate, nu se face punerea de acord, se declară legea neconstituțională, dar nimeni nu se mai obosește să modifice legea, iar judecătorul nu o mai poate aplica, dar nici nu are alta, creându-se un vid legislativ”, ne-a mai precizat fostul președinte al Curții Constituționale, Augustin Zegrean.
Tataie, de când Zegrean a devenit omul providențial în justiție? Ați uitat deciziile aiuristice pe care le dădea CCR pe timpul președinției lui? Să ne amintim că în privința pensiilor speciale totul era bun cu excepția celor pentru magistrați. Apoi, cumulul pensiei cu salariu, era valabil numai pentru magistrați nu și pentru populime. Iar altă gogomănie, termenul de intrare în vigoare a Legii privind referendumul, fixat tocmai pentru luna decembrie, numai bine când expira mandatul lui Băsescu care nu mai putea fi supus acestuia.
@ „Trepădușii” de la partide la CCR care cer „drepturi de judecători” și vor să dea „favoruri” politicienilor care i-au pus la CCR, ? Ăștia cer să își facă singuri rost de banii din care să fie plătiți, să nu le mai dea parlamentul, ? Probabil că ăștia și cu ăia de la justiție încearcă să solicite și ei o treime din buget, „ca să fie echilibru între puteri”, ?
De ce alocatii pentru copii ?,de ce 6% pentu invatamant ? DE CE PENSII SPECIALE PENTRU CEI CARE AU INCHIS OCHII SAU AU AU MIMAT ACTUL DE JUSTITIE ??.CINE SABOTEAZA ACEASTA TARA CU BUNA STIINTA DE 30 DE ANI ??- justitia mana in mana cu gastile din politica care au acaparat ROMANIA .
De ce sa dea ei buget la invatamant 6% din buget ?,astia care se joaca dea guvernarea vrea ca generatiile de dupa 89 sa fie nescolite ,dezinformate ,debusolate ca sa poata fi manipulate .De ce alocatii majorate pentru copii ?,sa se nasca mai multi copii !!,astia le vor pune probleme !,astia vor demancare !,trebuie scoliti !si si noi derbedeii care mimam guvernarea de unde mai furam ??.
Bă, ăștia încercă „să își însușească” Constituția națională, probabil să o „privatizeze”,mai întâi în beneficiul pensionarilor de la CCR, probabil ca să o „apere contra cost”, că au constatat despre ei că sunt mai constituționali decât alții și apoi și în beneficiul altor categorii de indivizi bugetari, ? Decizii ale CCR , discriminatorii, din categoria „cine nu e cu noi e neconstituțional”, deci antidemocratice, discriminatorii, neconstituționale, care încalcă chiar și acordurile internaționale semnate și menționate în textul Constituției, ? Deci , cum să numești în funcții atâta incompetență, la CCR, și să le mai zici și judecători, ? Constituționalismul în interes de grup a apărut cu „judecătorii” de la CCR care și-au aprobat pensii de serviciu ,motivând că sunt independenți, deși Constituția reglementează doar pensiile din sistemul public de pensii de asigurări sociale, bugetul de stat nefiind plătitor de pensii, CCR nevând atribuții de a adăuga la Constituție, chiar dacă magistrații se supun numai legii, ?
@ Deci, apreciați că legea și Constituția nu poate discrimina între subiecți atâta vreme cât textul constituției stabilește o singură categorie de pensionari, cei ai sistemului public și privat de asigurări sociale, ? Nu că ăștia din magistratură și CCR nu ar insista că statul ar fi de drept privat însă bugetul de stat este totuși de drept public, doar bunurile din domeniul privat al statului fiind de drept privat, nu și cele din domeniul public, ? Ăștia consideră și că lucrează la stat ca la privat însă nu iau în considerați și faptul că pensiile de la privați se plătesc din bugetul public de aigurări sociale și din fondurile private de pensii, considerând totuși bugetul statului un fel de „fond al lor privat de pensii”, de la care insistă să li se plătească pensii de serviciu, ?
LEGEA NR.47/1992*
Art.64. – Judecătorii Curţii Constituţionale sunt obligaţi:
(…)
?
@ Deci, cum ați comena și despre faptul că judecătorii sunt considerați constituțional independenți, de către Constituție, însă se supun numai legii, așa cum stabilește și Constituția, referitor la legile votate, de senatori și deputați, despre judecătoti și chiar și procurori, ?
@Cum ați comenta deci despre faptul că judecătorii CCR au refuzat să se supună legii de organizare și funcționare a CCR , pronunțînd decizii în chestiuni în care legea le stabilea incompatibilități, cum ar putea fi și veniturile de care ar putea beneficia la pensionare,eventuale alte incompatibilități referitoare și la activitatea magistraților, activitate pe care au îndeplinit-o, dacă printre judecătorii de la CCR nu sunt și spețe de suspendare a activității în magistratură pe durata mandatului la CCR așa cum este și speța președintelui Iohannis cu suspendarea activității din învățământ,?
Ați remarcat deci că textul constituției le stabilește magistrașilor că se supun legii, ?
Un alt aspect ar fi dacă judecătorii de la CCR au dat dovadă de imparțialitate pronunțând decizii referitoare la propriile venituri din bani publici,stabilite prin lege și contestate , judecătorii de la CCR nedeclarându-și incompatibilitatea de a se pronunța referitor la spețele pentru care au formulat decizii de constituționalitate, ?
Apreciați deci că atunci când este în discuție o decizie a CCR în care intervin și interese personale ale judecătorilor de la CCR imparțialitatea nu se prezumă a fi obiectivă, îmcompatibilitatea fiind înlăturată de legiuitor prin supunerea numai legii, ?
Deci, judecătorii de la CCR cu activitate în magistratură ar fi incompatibili să se pronunțe despre drepturi de pensie ale magistraților, ar fi una dintre spețe, ?