AcasăNewsJustitia ia fata circului politic

Justitia ia fata circului politic

Ministrul Justitiei s-a implicat si el, de partea Inspectiei Judiciare, in meciul dintre magistrati

Tarata umflata in magistrati da pe dinafara si pune in umbra oala politica, chiar daca si aceasta a dat in clocot.

Ministrul Justitiei s a implicat si el de partea Inspectiei Judiciare in meciul dintre magistrati

Prezentarea raportului intocmit de Inspectia Judiciara in urma controlului efectuat la DNA a aratat o data-n plus cat de adanca este falia aparuta in Justitie. Agresivitatea atacurilor practicate de magistrati unii contra altora nu numai ca arunca in derizoriu razboaiele politice, dar ridica un mare semn de intrebare asupra corectitudinii actului de Justitie si asta intr-un moment extrem de dificil, marcat public de cazuri gen Portocala. Problema este ca disparitia increderii in Justitie are consecinte infinit mai grave decat neincrederea indusa de politicieni. In fond, conflictele politice intra in fisa postului si chiar daca demoleaza imaginea unor partide exista in mintea oamenilor ideea ca vin alte alegeri si se poate schimba ceva. Cand insa magistratii se dau in gat unii pe altii si isi spala public rufele murdare, lucrurile se schimba radical. Judecatorii si magistratii pot fi tinuti pe calea dreapta doar de lege si de CSM. O lege cu mari probleme si carente si un CSM format din magistrati aflati in razboi, in cazul nostru concret.

In CSM toti isi dau la gioale

Razboiul purtat in magistratura s-a manifestat in toata spendoarea lui cu ocazia controlului efectuat la DNA. Un control terminat in coada de peste, trei dintre inspectorii trimisi in control asumandu-si o atitudine critica fata de institutia condusa de Codruta Kovesi si tot atatia concluzionand ca lucrurile stau in general bine. Cum numarul egal de opinii adverse nu permite inclinarea balantei catre alb sau negru, ministrul Tudorel Toader a tinut sa remarce ca in cazul DNA a fost incalcata ”regula generala a unei echipe de control”, respectiv aceea de a fi formata dintr-un numar impar de membri pentru ca doar asa ”se poate face o majoritate”. In cazul DNA nu a existat majoritate iar Kovesi a contestat raportul tocmai pe motiv ca nu este ”unic” iar concluziile nu sunt ”unitare si armonizate”, ba chiar a sugerat ca scopul controlului a fost acela de a fi infundata conducerea DNA. Inspectorul-sef adjunct al IS Gheorghe Stan a contraatacat acuzatiile insinuand la randul lui ca sefa echipei de control a IS Elena Radulescu (care si-a si acuzat trei dintre colege ca ar fi incercat sa-I intimideze pe procurorii DNA) a avut ceva aranjamente cu Kovesi si asta pentru ca s-ar fi dus la sediul DNA imediat dupa emiterea ordinului de efectuare a controlului ”fara a se consulta cu membrii echipei si fara a instiinta conducerea IJ, contrar regulamentului”.

A inviat Tudorel Toader

Rezerva cu care mai multi membri ai CSM au primit argumentele aduse de Stan nu i-a placut ministrului Tudorel Toader, martor si el la duelul de ieri. ”Fac un apel la un fel de echilibru, de egalitate de arme. Sentimentul meu e ca faceti (procurorii din CSM – n.r.) ancheta cu dansii (inspectorii judiciari – n.r.) acum. Pana la urma, au relatat ce au avut de relatat. In final, dansii au facut controlul, DNA este cel controlat. Dumneavoastra trageti o concluzie. Personal voi trage o concluzie. Sentimentul meu este ca faceti ancheta cu dansii”, a iesit Toader din obisnuita-i letargie pentru a lua partea inspectorilor judiciari. Si tot Toader a sustinut ca toate institutiile (inclusiv DNA, se subintelege) trebuie controlate periodic, macar o data la cinci ani. ”E nefiresc ca in 10 ani de zile altii sa fie controlati de 10 ori si alte entitati sa nu fie controlate niciodata”, a conchis ministrul Justitiei.

author avatar
Simona Badulescu
185 afisari

1 COMENTARIU

  1. Pentru eliminarea deficienţelor existente in aplicarea JUSTITIEI in Ro este necesară, DEPOLITIZAREA (decuplarea ei de sistemul politic ticalosit) sau respingerea amestecului deciziei politice in functionarea sistemului judiciar. Drept urmare normele ce reglementează “compoziţia” Curţii Constituţionale a României(CCR) şi a Consiliului Superior al Magistraturii(CSM) precum şi unele proceduri judiciare trebuie revizuite astfel:
    A. Pentru normalizarea activităţii C.C.R. se impun următoarele modificări;
    – nr. membrilor să fie mărit de la 9 la 11, vârsta acestora să nu depăşească 65 de ani;
    – membrii să fie alesi pentru o perioadă de cel mult 5 ani, un singur mandat;
    – 8 din nr. total de 11 membrii, să fie desemnaţi de către cele 16 Curţi de Apel din România (prin unul din algoritmii existenti, fie primele 8 C.A. în primul mandat şi urmatoarele 8 în al doilea mandat, fie grupate câte două Curţi de Apel să-şi desemneze în comun cate un candidat de fiecare data), 1 candidat să fie desemnat de I.C.C.J. şi 2 din partea senatelor Universităţilor de Drept din Romania care se clasează în primele 2 locuri oferite de numărul mai mare de absolvenţi admişi la I.N.M. în ultimii 5 ani;
    B. Componenţa C.S.M. trebuie sa asigure “conectarea sau racordarea” justiţiei la nevoia socială de dreptate si ordine publică firească. Pentru aceasta este necesar ca cei 25 de membri să fie aleşi pe un termen de 3 ani, un singur mandat (unii cu prezenţă permanentă-funcţie de nevoile impuse de buna funcţionare a structurii, alţii doar atunci când sunt necesare, consultări, dezbateri ori adoptari de hotărâri în plen). Din motive de obiectivitate si eficienta se impune ca structura C.S.M. să aibă urmatoarea componenţă;
    – 14 jurişti competenti si integri (situaţi pe funcţii de execuţie sau de comandă cu o vechime de cel puţin 5 ani în structurile respective) desemnaţi de către colegiile de conducere din fiecare minister şi de catre liderii de sindicat ;
    – 2 şefii ai direcţiilor de personal (cadre) din M.J. şi respectiv din Parchetul General;
    – 3 membrii desemnaţi de colegiile de conducere ale Poliţiei Romane, S.R.I. şi S.I.E.;
    – 1 membru desemnat de forul superior al I.N.M.;
    – 1 membru din partea Uniunii Barourilor de Avocaţi din România;
    – 2 membri desemnaţi de Universităţile de Drept din România care se clasează în primele 2 locuri datorită numărului mai mare de absolvenţi admişi la I.N.M. în ultimii 5 ani;
    – 1 membru marcant desemnat de Clubul Roman de Presă;
    – 1 membru desemnat de instituţia Avocatul Poporului a cărui rol activ în societate lipseşte cu desăvârşire, deoarece are un statut confuz competenţele sale nu sunt clar delimitate, administrative sau de justiţie.
    Inspectiile judiciare pentru judecatori si procurori din C.SM. trebuie sa ramana cu acelasi statut existent in prezent.
    Pentru solutionarea cu obiectivitate si celeritate a dosarelor trebuie infiintata institutia judecatorului de instructie, pentru a se exclude procedura restituirii dosarelor prin invocarea exceptiilor sau a chichitelor avocatesti. Mersul infaptuirii actului de justitie trebuie sa aiba un singur sens care sa ofere celeritate. In baza procedurilor actuale in unele cazuri, Justitia nici nu poate fi urnita din loc. Modelul ce include institutia judecatorului de instructie functioneaza in toate statele europene, insa “maharii” justitiei romane se opun adoptarii acestuia din cauza ca el nu ar corespunde intereselor nelegitime ale celor care au mafiotizat sistemul judiciar.
    In toate organizatiile din sistemul judiciar sa se instituie prin act normativ statutul persoanei de contact “avertizorul public” care sa fie desemnata prin votul secret al membrilor organizatiei, cu statut de independent. Acesta sa sesize aspectele de coruptie interna inclusiv in cazul superiorilor sai, iar cand este cazul comisia pentru sanctionarea imoralitatii, din cadrul organizatiei desemnata tot prin vot, sa dispuna prin regim disciplinar excluderea din functia detinuta a justitiarului cu comportament imoral indiferent de rezultatul anchetei penale cand este cazul.
    Sisitemul judiciar romanesc se poate eficientiza, FARA A SE APLICA MAI MULTE FAZE ALE PROCESULUI JUDICIAR, si FARA FOLOSIREA INSTITUTIEI AVOCATULUI prin infaptuirea justitiei cu obiectivitate si celeritate precum si cu cheltuieli minime, NUMAI aplicand modelul Sistemului de Justitie CANADIAN, a Tribunalului Electronic, bazat pe stiinta ciberneticii judiciare. Completul de judecata este format dintr-un IT-ist sau cibernetician instruit si din punct de vedere ala cunostintelor juridice, un judecator ce detine si cunostinte IT si un calculator performant cu softul adecvat.

Comments are closed.

Zenville

Ultimele știri

proger