Presedintele Comisiei Europene a declarat ieri , la summit-ul ”Initiativa celor Trei Mari” ca Estul si Vestul Europei trebuie sa-si consolideze cooperarea si sa deschida noi coridoare de conectivitate.
”Europa trebuie sa respire cu cei doi plamani, unul in est, altul in vest. Daca nu face asta, ea isi pierde suflul. Si uneori am impresia ca este pe cale sa-si piarda suflul. Deci trebuie ca sa ne punem de acord pe virtutile cooperarii consolidate, in sensul unui limbaj comun, intre est si vest”, a declarat Jean-Claude Juncker. Juncker a continuat spunand ca executivul european acorda toata sustinerea summit-ului de la Bucuresti pentru ”deschiderea de noi coridoare intre cele doua parti ale Europei, nu numai intre sud si nord, dar si intre est si vest, astfel incat sa putem inventa, sa urmarim, sa realizam, sa finalizam un proiect care sa vorbeasca tuturor europenilor, indiferent de locul in care traiesc”.
Trasnport, infrastructuri numerice, Corina Cretu
Conectivitatea, a aratat pesedintele Comisiei Europene, este extrem de importanta, de aceea trebuie conjugate eforturile tarilor participante la summit cu mijloacele bugetare ale UE. ”Deci, as dori foarte repede sa facem astfel incat sa putem calatori mai usor intre cele doua parti ale Europei- de fapt, nu-mi place expresia- mai degraba sa putem calatori neingradit in Europa”. In acest sens, Juncker a declarat ca sprijina deplin proiectul Rail Baltica, intre Polonia si Lituania, finantat de Mecanismul pentru interconexiune in Europa.
”Trebuie sa dezvoltam conexiuni in banda larga in Europa. Motiv pentru care din aproximativ 150 de miliarde de euro investite investite in regiunile tarilor celor Trei Mari, si care provin din Fondul de Dezvoltare Regionala si din Fondul de Coeziune – doamna comisar Corina Cretu este responsabila si careia ii multumesc – o treime este destinata proiectelor de conectivitate, din care 2,5 miliarde in special pentru dezvoltarea infrastructurilor numerice de mare debit, mai ales in zonele voastre rurale.
Gazoductul Brua
Aceleasi remarci, a continuat Juncker, se aplica si in domeniul aprovizionarii cu energie, mai ales cu gaz, ”aprovizionare care trebuie realizata la cele mai bune preturi”. ”Toate acestea se vor face atunci cand vom realiza gazoductul Brua , legand Austria, Bulgaria, Ungaria si Romania, care este finantat de fonduri europene pentru investitii strategice, ceea ce era denumit Planul Juncker. Vorbim foarte putin despre planul Juncker pentru ca atunci cand ne gandim ca planul de investitii nu ar functiona spunem: iata planul Juncker, vrand sa identificam in prealabil persoana responsabila de esec. Acum, ca functioneaza, nu se mai cheama planul Juncker ci Fonduri europene pentru investitii strategice, dar este acelasi lucru.