Judecătorii CCR, decizie de ultimă oră! Declarațiile de avere la comun ale soților încalcă dreptul la viață privată

Decizie de ultimă oră a judecătorilor de la CCR, luată în ședința de joi.

Judecătorii Curții Constituționale au adoptat o excepție de neconstituționalitate, care prevede faptul că obligația soților de a-și declara la comun veniturile și bunurile încalcă principiul vieții private.

Excepția aflată pe masa judecătorilor CCR a pornit de la un proces aflat pe rol la Tribunalul București. Mai exact, în ședința de joi a CCR s-a analizat „Excepția de neconst. a disp. art.3 alin.(2) și art.12 alin.(6) din Legea nr.176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr.144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative”.

E vorba de Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice: art. 3 alin. (2), care impune includerea veniturilor și bunurilor soțului/soției în declarația de avere, și art. 12 alin. (6), care reglementează publicarea acestor declarații pe site-urile instituțiilor publice.

Procesul de la Tribunalul București

Excepția a fost ridicată în dosarul nr. 45/301/2018, aflat pe rolul Tribunalului București, de către Dumitrița Laura Chițan, funcționar public sancționat contravențional de Agenția Națională de Integritate (ANI) pentru presupuse nereguli în completarea declarației de avere.

Chițan a susținut, în fața instanței, că obligația de a include în declarația de avere veniturile soțului și ale copiilor încalcă dreptul la viață privată garantat de art. 26 din Constituția României, potrivit căruia „autoritățile publice respectă și ocrotesc viața intimă, familială și privată”. Ea a invocat și faptul că o declarație pe proprie răspundere este un act personal, iar membrii familiei ar trebui să fie liberi să decidă dacă își divulgă sau nu veniturile.

Ce argument a adus apelanta

Mai mult, ea a adus ca argument faptul că publicarea acestor declarații, chiar și cu anonimizare parțială, permite identificarea unor informații sensibile – cum ar fi locația bunurilor sau identitatea copiilor și a soțului/soției. În acest sens, a făcut trimitere la Decizia CCR nr. 615/2006, care a statuat că salariul concret al unei persoane nu este de interes public și intră în sfera vieții private.

Tribunalul București a admis cererea de sesizare a Curții Constituționale, considerând că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 29 din Legea nr. 47/1992. Instanța a constatat că prevederile contestate au legătură directă cu cauza și a transmis CCR excepția de neconstituționalitate.

În analiza sa, Tribunalul a respins însă argumentele de fond ale apelantei, considerând că prevederile criticate sunt constituționale. Judecătorii au arătat că dreptul la viață privată nu este absolut și poate fi restrâns în condițiile prevăzute de lege, dacă restrângerea urmărește un scop legitim și este proporțională. În acest caz, scopul declarat al legislației este asigurarea transparenței și prevenirea corupției în exercitarea funcțiilor publice, prin verificarea reală a averii dobândite de funcționari și demnitari, inclusiv în cadrul regimului de comunitate legală de bunuri.

În ceea ce privește art. 44 din Constituție, referitor la dreptul de proprietate, Tribunalul a reținut că simpla indicare a unor bunuri în declarația de avere nu reprezintă o atingere a acestui drept, ci o chestiune ce ține de protecția vieții private.

Potrivit unor surse, raportorul dosarului ar fi chiar președintele Curții, Marian Enache, iar raportul ar recomanda admiterea excepției de neconstituționalitate. O astfel de decizie ar avea consecințe semnificative asupra funcționării Agenției Naționale de Integritate și asupra regimului actual al declarațiilor de avere.

În esență, admiterea excepției ar putea duce la eliminarea din lege a obligației de a declara veniturile și bunurile membrilor de familie. Aceasta ar îngreuna semnificativ activitatea ANI.

Totodată, ar putea fi necesară reanalizarea normelor privind publicarea acestor declarații de avere. Și extinderea anonimizării pentru a proteja mai bine datele personale ale celor vizați indirect.