Zi plină de însemnătate pentru credincioși: Joia din Săptămâna Patimilor - Denia celor 12 Evanghelii/Obiceiuri din Joia Mare (sursa foto: ziarullumina.ro)Joia Mare din Săptămâna Patimilor este o zi plină de însemnătate pentru credincioșii care se pregătesc pentru marea sărbătoare a creștinătății – Sfintele Paști. Este o zi în care se respectă multe tradiții din strămoși. Și se fac pregătiri pentru marele praznic al Învierii Domnului. Se vopsesc ouăle pentru masa de Paște. Iar în biserici se oficiază Denia celor 12 Evanghelii.
În popor, Joia Mare se mai numește Joi Mari, Joia Patimilor, Joia Neagră și Joimarița.
Joia din Săptămâna Pătimirilor este cunoscută ca fiind ziua în care se citesc cele 12 Evanghelii și se scoate Sfânta Cruce în naosul bisericii, potrivit crestinortodox.ro. Aducerea Sfintei Cruci din Sfântul Altar și așezarea ei în mijlocul bisericii are loc după citirea Evangheliei a V a, iar Sfânta Cruce rămâne în mijlocul bisericii până vineri, când este readusă în Sfântul Altar.
În Joia din Săptămâna Sfintelor Pătimiri prăznuim spălarea picioarelor ucenicilor de către Hristos, Cina cea de Taină în cadrul căreia Mântuitorul a instituit Taina Sfintei Euharistii, rugăciunea arhierească și începutul Pătimirilor prin vânzarea Domnului, amintește sursa citată.
După Cina cea de Taină, Iisus a mers în grădina Ghetsimani să se roage.
De altfel, în amintirea spălării picioarelor Apostolilor de către Hristos, există obiceiul ca în Joia Mare, în unele mănăstiri, starețul să spele picioarele a doisprezece dintre viețuitorii mănăstirii pe care o conduce.
Tradiții și obiceiuri în Joia Mare
Joia Mare este și ultima zi în care se mai pomenesc morții, în Postul Mare. În această zi, femeile merg la biserică și împart pachete cu mâncare de post.
În Joia Mare se vopsesc ouăle pentru Paște. Culoarea roșie este cel mai des folosită deoarece, conform tradiției, roșul reprezintă sângele Mântuitorului Hrisos care a răstignit pe cruce pentru mântuirea omenirii. Mai demult – un obicei care continuă să existe și în zilele noastre, în unele zone – ouăle se vopseau cu coji de ceapă. Se spune că ouăle vopsite în alte culori – galben, verde, albastru – vestesc bucuria primăverii. Exista obiceiul ca, după vopsire să se dea luciu ouălor ștergându-le coaja cu slanină sau cu untură.
Tot în Joia Patimilor încep pregătirile pentru masa de Paște. În unele gospodării, deja gospodinele încep să prepare aluatul pentru pască și cozonaci.
În seara acestei zile, oamenii merg la biserică, iar preoții citesc pasaje din Denia celor 12 Evanghelii.
În Joia Mare nu se spală haine
În Joia Mare se ține post cu mâncare uscată. Conform obiceiurilor, începând cu ziua de Joi din Săptămâna Mare nu se mai spală și nu se mai cos haine.
În Joia Mare nu se doarme la prânz, pentru că, potrivit unor superstiții, se crede că cine va dormi va fi leneș tot anul.
Se mai spune că în Joia Mare nu este permis să îți saluți prietenii printr-un sărut. Pentru că joia a fost „Sărutul lui Iuda” în grădina Ghetsimani. De altfel, expresia „sărutul lui Iuda” e destul de des folosită și în zilele noastre, în contextul în care se vorbește despre o trădare din partea unei persoane.
