Zeci de mii de oameni au sarbatorit pe strazi, dupa ce candidatul opozitiei, Ekrem Imamoglu a castigat pentru a doua oara alegerile locale din Istanbul – un esec umilitor pentru presedintele Recep Erdogan, chiar in fieful sau electoral.
Cine castiga Istanbulul, castiga Turcia, spusese Erdogan la inceputul campaniei electorale. Acum, omul sau, fostul premier Binali Yldirim, si-a recunoscut deja infrangerea, iar presedintele turc l-a felicitat pe Imamoglu, candidatul Partidului Republican al Poporului (CHP) a obtinut 54,21% din voturi (44,99% pentru Yildirim, Partidul Justitie si Dezvoltare (AKP), de guvernamant). 
AKP si predecesorii au detinut primaria Istanbulului timp de 25 de ani, insusi Erdogan si-a inceput ascensiunea in 1994, cand a devenit primar al metropolei, insa dupa 25 de ani “Sultanul” isi pierde „fortareata”, iar acest scrutin local ar putea marca sfarsitul carierei sale politice. Alegerile nu reprezinta doar o victorie mare pentru Imamoglu, dar si un semnal de avertisment pentru liderul tarii, comenteaza Hannoversche Allgemeine Zeitung, in timp ce BBC si Reuters speculeaza ideea alegerilor anticipate in Turcia. Partenerul de coalitie al AKP, partidul ultranationalist MHP, este condus de Devlet Bahçeli, un politician versat, fost critic al lui Erdogan. Daca seful MHP va rupe alianta, Recep Erdogan va ramane fara majoritate in Parlament. Alegerile pentru primaria metropolei turce s-au repetat dupa ce AKP a contestat victoria lui Imamoglu, cu 13 mii de voturi diferenta, la scrutinul din 31 martie. “Este un nou inceput. Vreau sa va anunt ca in calitate de primar, ma voi comporta la fel cu toti cei 16 milioane de oameni din Istanbul. Voi ati aparat in fata intregii lumi democratia Turciei”, a spus Ekrem Imamoglu. Erdogan a pierdut capitala economica si culturala a tarii, unde traiesc 15 milioane de oameni. Chiar daca partidul sau islamic si conservator ramane popular la nivel national, autoritarul presedinte trebuie sa treaca in defensiva dupa un lant de esecuri: un stil rigid si agresiv, subminarea separarii puterilor, intimidarea adversarilor politici, valul de epurari (zeci de mii de oameni au fost inchisi) sau represiunea brutala impotriva militantilor kurzi. S-au adaugat consecintele nefaste pentru economie – devalorizarea lirei turcesti, somaj in crestere si inflatia care a ajuns la 20%.