Ca orice amploiat neamt care se respecta, Klaus Iohannis isi paraseste locul de munca la finalul programului de lucru. Fix la ora 18.00.
Klaus Iohannis petrece la locul de munca strict cat trebuie, niciun minut mai mult. S-a terminat programul, Iohannis isi pune stiloul de presedinte in cui, se suie in masina si pleaca acasa. Bucurestenii care locuiesc de-a lungul traseului strabatut de el spun chiar ca-si pot fixa ceasul dupa convoiul prezidential, care zilnic trece la aceeasi ora pe sub ferestrele lor. Binenteles, atunci cand Klaus Iohannis este in tara si nu in vreo vizita oficiala. Chiar, ce-ar fi daca am afla ca, odata ajuns pe alte meleaguri, Klaus Iohannis se uita la ceas si zice ”Gata, au trecut opt sau zece ore, eu mi-am incheiat programul, discutam si maine”? Am ridica din umeri a paguba, probabil. Cert este ca obiceiul de a-ti incheia programul de lucru la ora fixa, ca orice angajat banal, nu se asorteaza deloc cu un sef de stat. Cu toate pacatele lor, niciunul dintre ceilalti trei presedinti postdecembristi – Ion Iliescu, Emil Constantinescu si Traian Basescu – nu pot fi banuiti ca asteptau cu ochii pe ceas sa-si termine ziua de munca pentru a putea rupe usa. In rest, ce sa mai spunem? Nimic. Am vrut un presedinte cu totul altfel si il avem.