Cam 1.000 de insi au protestat, initial, impotriva Ordonantei de urgenta. Lor li s-au adaugat alte cateva mii, nemultumiti ca Dragnea cauta sa scape de puscarie. Asa li s-a spus. Apoi alte mii care au deranjuri maxime de faptul ca PSD si ALDE au castigat alegerile, plus mii si mii de bagatori de seama, de propagandisti marunti, de curiosi, de simpatizanti ai partidelor de opozitie, de plictisiti pe acasa si de someri revoltati pe oricine.
Turma s-a ingrosat cu mii de corporatisti dusi cu mintea, care sunt convinsi ca protestele fac parte din oferta de team-building saptamanal a patronatului. Doar asa ajungi la 40.000 de manifestanti, numarul maxim pe care il poate cuprinde Piata Victoriei. Diferenta pana la 100 sau 200.000 este doar manipulare. Prima dintr-un lung sir. Vedeti cumva toata populatia din Satu-Mare sau din Ploiesti incapand in Piata Victoriei?
Mai putin de un fleac
Klaus Iohannis s-a spalat repede pe maini de evenimentele din strada. Dupa abrogarea Ordonantei cu bucluc, lumea s-ar fi asteptat sa iasa si sa faca un apel la calm. Nici vorba de asa ceva. S-au schimbat jocurile si, acum, se cere demisia Executivului. De ce sa intervina el cu apelul la liniste cand exact asta vrea, adica schimbarea Guvernului Grindeanu? Guvernul a creat debandada, zice el, Guvernul sa o rezolve. Ca el a intretinut-o prin iesirea in strada si prin incitarea multimii este o alta poveste. El, „pe persoana fizica”, este lipsit de initiative. Iar „pe persoana juridica” actioneaza numai dupa cum ii susura la ureche institutia care l-a creat: SRI. Orice ofiter de informatii are dezinformarea, tradusa prin manipulare, in sange. Cat poate manipula un ofiter de informatii? Oricat! Dar un serviciu de informatii? Si mai mult! „Am in strada romanii mei, sute mii, si am incredere in ei”, a spus la summitul de la Malta. O alta manipulare grosolana, caci niciun roman nu simte ca i-ar apartine. Si apoi, de cand suntem noi ai lui Iohannis? O da bine la urechile autiste ale Europei, dar tot manipulare se numeste. Ce inseamna 200.000 de oameni in strada in toata tara, daca ne raportam, buna oara, la milioanele de votanti ai PSD? Un fleac. Dar raportat la populatia Romaniei? Mai putin de un fleac!
Presedintii au impresia ca isi conduc tarile
I-a spus cineva din serviciile speciale, lui Iohannis, ca multinationalele au creat un program lax de lucru pentru salariatii care vor sa mearga la miting si sa darame Guvernul? Daca nu, e dezinformare prin inactiune. Daca da, si nu a luat masuri, inseamna ca e manipulat de interese straine romanilor care isi vor tara cu Guvernul actual. A fost informat ca pana si copiii primesc SMS-uri prin care sunt indemnati sa-si scoata parintii la manifestatii, „sa fie alaturi de Iohannis”? Daca nu, arata ca si cum cineva il joaca in picioare la capitolul informatii. Cam grav pentru un presedinte. Daca da, si s-a facut ca ploua, este o instigare mascata la incalcarea Legii privind protectia drepturilor copilului. Si mai grav pentru un presedinte. A pomenit Iohannis, vreodata, ca interesele Europei sunt ca Romania sa nu fie nici prea independenta si nici prea puternica, ci sa ramana la stadiul unei tari care doar spune, umila, da? Categoric nu, chiar daca lumea vede asta cam de mult timp. Cand te duci la Bruxelles sa dai asigurari ca romanii se dau de ceasul mortii de dragul UE si te intorci de acolo cu mintea doldora de alte valori europene, e limpede ca cineva te manipuleaza, domnule Iohannis. Iar asta imi aduce aminte de un film celebru al anilor ’70, „Joc dublu in serviciul secret”, al carui final este marcat de un dialog intre sefii unor servicii speciale a doua puteri mondiale, incheiat cu replica acida a unuia dintre ei: „presedintii astia au impresia ca ei isi conduc tarile”!