Iohannis, cu cioara vopsita

In noiembrie 2018, intr-un exces necontrolat de iubire fata de Romania, Klaus Iohannis declara ca „nu suntem pregatiti sa preluam presedintia Consiliului UE. Guvernul trebuie inlocuit. Nu se mai inteleg responsabilii pentru diferite sectoare si, in ceasul al 12-lea, ne trezim total descoperiti. Necesitatea politica este inlocuirea acestui accident al democratiei romanesti care este Guvernul Dragnea-Dancila. Nu exista nicio perspectiva de buna guvernare. Nu exista nicio perspectiva de buna implicare in afacerile europene. Aceste lucruri sunt foarte grave”. Apoi, vreme de sase luni, cat a durat presedintia, a avut grija sa toarne gaz pe foc in permanenta, spunand ca guvernarea PSD a esuat.

Acum, dupa ce Romania si-a incheiat mandatul, Klaus Iohannis si-a schimbat radical atitudinea. Romania nu mai e mediocra, a facut treaba buna la conducerea Consiliului UE, a rezolvat peste 90 de dosare foarte importante, fata de alte state care nu se pot lauda cu acelasi lucru, avem negociatori si institutii cu standarde ridicate, iar echipa romana a reusit ceva neasteptat. Tariceanu spunea ca Iohannis si-a recunoscut eroarea si e mandru de realizarile „acidentul democratic”. Viorica Dancila zicea si ea ca presedintele si-a indreptat greseala, apreciind rezultatele Romaniei. Eu nu cred asta. Iohannis nu recunoaste nimic, niciodata.

Cu atat mai putin faptul ca, fortat de imprejurari, a fost nevoit sa-si bage sub haina cioara vopsita cu care a umblat. Si asta chiar sub ochii lui Donald Tusk si Jean-Claude Juncker. Urata palma pentru orgoliul lui nemasurat.

Uite cum apare si Sibiul

Cu ce a contribuit Iohannis la rezultatele obtinute de Romania? Viorica Dancila a incercat sa fie delicata, spunand ca, din partea lui, contributia a fost mediocra. In realitate, Iohannis nu a avut nicio contributie. Zero. A avut insa grija sa-si bage in fason echipa de la Cotroceni, de parca aceasta ar fi avut cel mai puternic rol. Si, pentru ca cetateanul are idei obsesive cu aportul personal, nu a uitat sa evoce rolul Summit-ului de la Sibiu, cu cele 10 angajamente luate de mai marii Europei. Aoleu, chiar asa? Pai reuniunea a avut loc pe 9 mai, cand Romania se apropia de finalul mandatului. Apoi, din informatiile care au transpirat, a reiesit ca la Sibiu s-au negociat, de fapt, viitoarele functii din Uniunea Europeana, s-au facut aranjamente pentru viitoarea arhitectura a Parlamentului European si a Comisiei Europene. Sau trebuia mentionat doar pentru ca a fost organizat la initiativa lui?

Printipuri, nene, nu gluma

A colaborat Klaus Iohannis la proiectele derulate de Romania in cadrul presedintiei rotative a Consiliului UE? A miscat vreun deget la rezolvarea dosarelor? Viorica Dancila spune ca nu. Acolo a fost numai munca echipei guvernamentale. Si apoi, cum sa lucreze Iohannis alaturi de echipa unui „accident democratic”?

E dincolo de printipurile lui. Si personale, dar si liberale, care nu-i permit sa se amestece cu gloata social-democrata. Culmea este insa ca isi aroga rezultatele, acaparand reusita unei munci la care a chiulit grosolan. A rostit Klaus Iohannis macar un cuvant despre guvernul care a muncit pe branci? Nu. Vreo apreciere cat de mica? Nici atat. Si nici nu avea cum, pentru ca „guvernarea PSD a esuat”, dupa cum avea grija sa declare ori de cate ori deschidea gura. Iar guvernul „esuase” atat de tare incat a starnit aprecierile grupurilor politice europene si ale multor lideri, indiferent de orientarea lor, cand au vazut rezultatele.

Perspectiva careia nu i-ar rezista

De unde tupeul de a-si aroga un succes la care nu a participat cu nimic? Pentru campania electorala din Romania, rezultatele insusite pe nedrept, cu care se impauneaza, conteaza mai putin. De altfel, cred ca sansele lui de a mai castiga inca un mandat sunt destul de reduse. Ceva-ceva imi spune ca, daca va ajunge in turul al doilea, va vedea cum e sa-i fuga voturile de sub picioare. USR-PLUS nu ii vor da nimic si nu il vor sustine, atat timp cat au candidatul lor. Iohannis are insa la indemana varianta de fuga, respectiv presedintia Consiliului European, detinuta acum de Donald Tusk. Degeaba spune ca nu este interesat de functie, e greu de crezut. Mi se pare ca iar umbla cu cioara vopsita. E drept ca functia lui Tusk este mai mult decorativa, neimplicand un exercitiu foarte mare al puterii. In schimb, comparativ cu cea de presedinte al Romaniei, i-ar oferi lui Klaus Iohannis o perspectiva financiara careia acesta s-ar putea sa nu-i reziste. In clipa de fata, Tusk incaseaza un salariu de baza de peste 24.400 de euro lunar. La suma asta nu mai are rost sa socotesti restul de sporuri si de alte avantaje, pentru ca risti sa te incurci numarand atatia bani. In schimb, ca presedinte al Romaniei, Iohannis abia de incaseaza putin peste 5.300 de euro.  Si mai trebuie sa stea sub haina si cu cioara vopsita.