AcasăNewsIohannis contesta din nou la CCR legea privind organizarea judiciara

Iohannis contesta din nou la CCR legea privind organizarea judiciara

Iohannis a semnat mai mult de nevoie

Primul om in stat a revenit cu o solicitare adresata lui Valer Dorneanu, presedintele Curtii Constitutionale, cu referire la actul normativ privind modificarea Legii 304/2004. Legea a ajuns inca o data pe masa presedintelui, in urma cu sase zile, in vederea promulgarii.

Dupa ce in prima faza, la sfarsitul lunii trecute, Curtea respinsese ca inadmisibila sesizarea de neconstitutionalitate remisa de presedinte, Klaus Iohannis s-a adresat din nou CCR. De aceasta data joi, dupa ce legea in cauza a ajuns din nou la promulgare, dar fara vreo schimbare, desi presedintele trimisese o cerere de reexaminare pe aceeasi lege in urma cu aproape doua saptamani, mai exact pe 15 iunie. De unde si aceasta noua sesizare de neconstitutionalitate pe Legea vizand organizarea judiciara.

De altfel, in textul noii cereri de reexaminare, postat pe site-ul Presedintiei, se mentioneaza faptul ca „motivele de reexaminare, structurate in 19 puncte si dezvoltate pe 27 de pagini, vizau atat aspecte ce tin de necesitatea reglementarii ori de modul in care dispozitiile nou introduse se integreaza in sistemul normativ, cat si respectarea normelor de tehnica legislativa de natura sa asigure coerenta actului normativ”.

Doar ca se aduce in discutie viteza cu care cererea a trecut de Legislativ, amintindu-se in prima Camera sesizata, Camera Deputatilor, reexaminarea s-a incheiat int-ro singura zi, pe 18 iunie, si ca apoi „cu aceeasi celeritate, Senatul, in calitate de Camera decizionala, doua zile mai tarziu a adoptat legea dedusa controlului de constitutionalitate in forma transmisa initial la promulgare, respingand implicit cererea de reexaminare”.

Mai mult, dinspre Cotroceni se transmite si faptul ca „desi motivele din cererea de reexaminare trimiteau la texte concrete din legea criticata, din rapoartele comisiilor sesizate in fond ale ambelor Camere ale Parlamentului nu rezulta care sunt ratiunile pentru care s-a ajuns la solutia respingerii acestora. De asemenea, lipsa acestor argumente ori a dezbaterii motivelor cererii de reexaminare reiese si din dezbaterile plenului Camerei Deputatilor. Spre deosebire de Camera, la Senat, plenul a respins, fara vreo motivare, amendamentele formulate”.