Investiții uriașe în cercetare. România se pregătește pentru Apocalipsă

Amenințările schimbărilor climatice au provocat luarea unor măsuri fără precedent de către autoritățile române. Acestea au alocat un buget record proiectelor de cercetare în agricultură pentru a se descoperi, urgent, metode de combatere e efectelor temperaturilor extreme și soiuri de plante rezistente la secetă.

Previziunile cele mai sumbre ale speciliștilor arată un viitor în care criza de hrană va aduce o reducere apocaliptică a populației la nivel mondial. Schimbările climatice au adus cu ele fenomene meteorologice care au început să distrugă masiv producțiile agricole, provocând dezechilibre la nivel global. România, prin Ministerul Agriculturii, a adoptat deja o strategie pentru a combate efectele catastrofice ale creșterii temperaturilor anuale. Cea mai importantă măsură, care a intrat în aplicare din acest an, a fost alocarea unei sume uriașe pentru cercetare în domeniul agriculturii, pe toate componentele de cereale, pomicultură, legumicultură, piscicultură și zootehnie. Astfel, cu un buget de 133 de milioane de lei, cercetătorii din domeniu vor trebui să găsească în cel mai scurt timp soluții pentru adaptarea plantelor la fenomenul de secetă care se accentuează în fiecare an. ”În Groenlanda ghețarii au început să se topească, temperaturile au crescut cu câteva grade, la noi seceta din Sudul și Estul țării este deja generalizată și trebuie luate măsuri. Defrișarea perdelelor forestiere din Sudul țării, de după 1990, a agravat și mai mult situația, pentru că nu mai există acolo niciun fel de protecție”, ne-au declarat reprezentanți ai Ministerului Agriculturii.

Siguranța alimentară, principalul obiectiv

În condițiile unei crize a produselor alimentare, globalizarea va dispărea, primând, atunci, interesul fiecărui stat. Tocmai de aceea, toate țările europene investesc masiv în genetica plantelor și în cercetare, pentru a crea soiuri capabile să reziste în fața distrugerilor cauzate de schimbările climatice. Și pentru România, prioritare sunt proiectele legate de siguranța alimentară, cei mai mulți bani fdiind alocați cercetărilor cu aceste finalități.

Astfel,  pentru dezvoltarea de noi produse, practici, procese şi tehnologii integrate producției horticole, cu 33 proiecte, a fost alocată cea mai mare sumă, de de 31.990.000 lei. Pe următorul loc la capitolul finanțare s-au situat cele 17 proiecte ale institutelor de cercetare din țară referitoare la îmbunătățirea rezultatelor economice ale fermelor prin creşterea eficienței de utilizare a resurselor natural, cu peste 15 milioane de lei. Sume importante au fost acordate și proiectelor referitoare la dezvoltarea cercetărilor de ameliorare genetică la cartof , eficientizarea sistemelor de exploatare a animalelor de fermă, dezvoltarea și diversificarea sistemelor și tehnologiilor de acvacultură, precum și la creșterea durabilă a producției interne.

Legumele vor fi cultivate doar în sere

Cercetătorii români ne spun că, în foarte scurt timp, singurele locuri unde se vor mai putea cultiva legumele vor fi serele și solariile, aceasta fiind singura modalitate de protecție. ”Preocuparea cercetărorilor este pe mai multe paliere, pentru că nu putem crea doar soiuri rezistente la secetă, în condițiile arșiței care distruge legumele sau ale grindinei, inundațiilor, dăunătorilor. Pentru toate acestea trebuie luate măsuri. În ce privește tehnologia, s-a ajuns la concluzia că viitorul aparține culturilor protejate, adică trebuie făcute sere și solarii peste tot, pentru că altfel nu ai cum să protejezi, cu adevărat, plantele, având în vedere că fenomenele meteo devin din ce în ce mai agresive”, ne-a declarat dr.ing.Vlad Constantin, directorul Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău. Reprezentanții Ministerului Agriculturii ne spun că la Institutul Fundulea au fost creați deja hibrizi și soiuri românești rezistenți la secetă, dar acum trebuie ameliorate pentru că lucrurile au escaladat în ce privește lipsa apei din sol. ”Un mare producător agricol de la noi a cumpărat hibrizi de cereale din Franța care au mers bine doar un an, pentru că în următorul an, când a venit seceta, a pierdut toată producția de pe câteva sute de hectare. Până la urmă tot soiurile create de cercetătorii noștri sunt rentabile, pentru că răspund condițiilor pedoclimatice de aici”, au afirmat oficiali ai Ministerului Agriculturii.