„Cine ia bacaloreatul si alege bine partidul poate prinde un loc in Parlament sau vreo functie de director in vreun aeroport”. Ati citit bine, bacaloreat! Bacalaureat nu mai avem de mult, caci invatamantul a devenit o constanta a prostiei sistemului, cu scoli facute pe genunchi si cu facultati unde dai o spaga si iesi ce vrei tu. Prostia cu „bacaloreatul” apartine deputatului PSD Alfred Simonis si, pana acum doua saptamani, spanzura in CV-ul lui ca o virgula intre subiect si predicat.
Pe langa ce se intampla acum, faptul ca pe la inceputul anilor 2000, un ministru de resort s-a dus sa inaugureze un cabinet de informatica intr-o scoala dintr-un catun neelectrificat, e floare la ureche.
Moare poetul, dar scapa porcul
Acum, lucrurile au evoluat. Suntem in etapa invatamantului cu Doi Nasi. Unul prost, iar celalat si mai prost. Primul isi pune pecetea ignorantei totale, sa nu zic mitocanie si retard accentuat, pe lucrarea de Bacalaureat. Al doilea este profesorul care i-a indrumat si supravegheat invatatura atat de bine, incat idiotul clasei a decretat: „Poetul Stefan Augustin Doi Nasi a scris poezia Mistretul cu dinti de argint in care la sfarsit el moare dar porcu scapa”. Augustin Doi Nasi! Augustin Doinas? Nu exista asa ceva! Daca elevul mai are vreo scuza, ca era beat sau drogat sau ca el citeste numai Ibsen si Umberto Eco si nu e interesat de poezia romaneasca, profesorul ce scuza mai are? Poate doar ca si-a ales o meserie nepotrivita, intr-un moment nepotrivit. Invatamantul nu vede, n-aude. Sistemul lucreaza la norma, din interese strict politice, cu cifre si procente care sa demonstreze ca puterea de acum e mai buna decat puterea de atunci. Ca 70% promovati in 2017 arata mai bine decat 44,3% in 2012. In realitate, prostia si analfabetismul functional raman aceleasi tabuuri. Si atunci, de ce sa te mai miri de Augustin Doi Nasi?
Nota Gucci
Ca, in buna masura, elevii dau pe la scoala ca sa-si mai etaleze toaletele, masinile si sa mai imparta un joint cu colegii nu mai este o noutate. Dar nici nivelul de pregatire al profesorilor nu mai este ceva care sa uimeasca natiunea. Anul acesta, peste 4.000 de profesori care au dat examen pentru titularizare au ramas repetenti, cu note intre 1,00 si 4,99. Altii, si nu putini, au fost dati afara din examene, copiind la greu. Nota minima 7 impusa pentru promovare este o alta prostie de zile mari. Reflecta doar mediocritatea, nimic mai mult. Cand un profesor mediocru preda mediocritatii generale din licee rezultatul nu se lasa asteptat: „Romanul Ion a aparut in anul 1999 in perioada interbelica, adica spre sfarsit, mai exact in perioada contemporana sau postbelica”. Mai e ceva de comentat? Cand un candidat la titularizare ia doar 1,90 sau 1,20 la examen, din care 1 este nota din oficiu, pentru prezenta, ca sa nu zic pentru tupeul de a vrea sa fie profesor, de ce sa te mai miri ca nivelul invatamantului este atat de scazut? An de an, ministerul isi sparge creierii pentru a creste gradul de promovabilitate, ca puterea politica sa aiba cu ce se lauda. Solutia e nebanuit de simpla. Bacalureat cu o singura proba: „Construieste o propozitie. Orice propozitie! Hai, te rugam!”. Si ceva mai complexa pentru titularizare: „Cu cati de ”ci” se scrie parfumul Gucci pe care l-ati primit de la elevi ca sa ii treceti clasa”?