Lovitură pentru România, la final de an 2024, în pline negocieri pentru formarea unui nou guvern și la nici două săptămâni de la anularea alegerilor prezidențiale.
Fitch Ratings a modificat perspectiva ratingului de credit pe termen lung în valută străină al României de la „stabilă” la „negativă”, menținând totodată calificativul la nivelul „BBB-”. Decizia a fost determinată de o serie de factori economici și politici. Printre motivele invocate de agenția de rating se află și „incertitudinea politică”.
Fitch prezintă într-un comunicat factorii cu pondere „ridicată”, care au determinat decizia de revizuire a perspectivei, iar pe primul loc este „incertitudinea politică”.
„Incertitudinea politică afectează perspectivele fiscale”
Unul dintre motivele principale ale revizuirii perspectivei este instabilitatea la nivel politic ce afectează România.
„Incertitudinea politică afectează perspectivele fiscale: Incertitudinea politică a crescut la niveluri ridicate, iar evaluarea noastră este că aceasta va avea probabil un efect negativ semnificativ asupra consolidării fiscale. Procesul alegerilor prezidenţiale a fost anulat de Curtea Constituţională după victoria surpriză în primul tur a candidatului ultranaţionalist Călin Georgescu, din cauza unor presupuse interferenţe electorale străine/ruseşti. De asemenea, Curtea Constituţională a prelungit mandatul actualului preşedinte, Klaus Iohannis, care trebuia iniţial să se încheie la 21 decembrie 2024, până la alegerea unui nou preşedinte”, arată agenţia de rating.
În același timp, se face referire și la recentele alegeri parlamentare. „Un nou guvern de coaliţie proeuropean format din patru partide este probabil să fie format înainte de sfârşitul anului 2024. Cu toate acestea, durabilitatea unei astfel de coaliţii este incertă, iar noile alegeri prezidenţiale, probabil programate cel mai devreme pentru martie 2025, vor menţine incertitudinea politică ridicată şi, în opinia noastră, vor întârzia probabil şi punerea în aplicare a măsurilor de consolidare fiscală”, estimează experţii agenţiei.
Deficitul bugetar pentru 2024 este estimat la 8,2% din PIB, mult peste țintele inițiale ale guvernului și semnificativ mai mare decât nivelul de 6,5% înregistrat în 2023. Această creștere accentuată a deficitului este atribuită în principal majorărilor nefundamentate ale pensiilor și salariilor publice în perioada pre-electorală, precum și cheltuielilor guvernamentale accelerate, potrivit stiripesurse.ro.
Proiecțiile pentru anii următori indică dificultăți majore în realizarea unei consolidări fiscale. Deși se anticipează o reducere a deficitului în 2025 la 7,5% din PIB și la 6,8% în 2026, aceste niveluri rămân mult peste media de 3,2% pentru țările cu rating „BBB”. Creșterea costurilor de finanțare și impactul măsurilor de austeritate asupra unei economii deja fragile vor complica și mai mult eforturile de ajustare fiscală.
Creșterea datoriei publice și dezechilibrele externe sporesc riscurile economice
Pe fondul deficitelor bugetare ridicate, datoria publică a României este estimată să crească rapid, ajungând la 62% din PIB în 2026, față de 49% în 2023. Această traiectorie ascendentă depășește semnificativ media de 56% pentru țările din aceeași categorie de rating. În absența unor reforme fiscale coerente, Fitch anticipează o continuare a creșterii datoriei publice până la 70% din PIB până în 2028.
Dezechilibrele externe reprezintă o altă vulnerabilitate majoră. Deficitul de cont curent este proiectat să ajungă la 8% din PIB în 2024, un nivel de opt ori mai mare decât media pentru țările cu rating „BBB”. Performanțele slabe ale exporturilor în 2024 reflectă probleme structurale în competitivitatea economiei românești, în timp ce datoria externă netă este așteptată să crească la 20% din PIB până în 2026.
Perspective economice slabe și erodarea credibilității politicilor publice
Economia României a înregistrat o încetinire semnificativă în 2024, marcând o contracție de -0,3% în trimestrul al treilea. Creșterea consumului intern, alimentată de majorările veniturilor publice, nu a fost suficientă pentru a contracara scăderea exporturilor și încetinirea activității economice generale. Fitch estimează o creștere economică modestă de 1,4% în 2025 și 2,2% în 2026, reflectând o redresare lentă, atât pe plan intern, cât și în zona euro, potrivit sursei citate.
Un alt factor de îngrijorare este erodarea credibilității politicilor fiscale. România și-a stabilit obiectivul de a ieși din procedura de deficit excesiv abia în 2031, un termen semnificativ mai lung decât angajamentele inițiale.
Decizia Fitch subliniază riscurile majore cu care se confruntă România din cauza instabilității politice, a dezechilibrelor fiscale și a creșterii datoriei publice, potrivit site-ului citat. Deși accesul la fondurile europene și un sector bancar solid oferă un anumit sprijin, perspectivele economice rămân fragile.