Știrile apocaliptice despre sumele uriașe împrumutate de Guvernul României, pe care le vor plăti și strănepoții noștri, s-au dovedit a fi absolut false. Raportul privind datoria publică guvernamentală, publicat de Ministerul Finanțelor, arată un nivel care ne plasează în coada clasamentului țărilor europene cu cele mai mari datorii.
Cu o datorie publică de 35% din PIB, la sfârșitul anului trecut, România se situează pe locul 7 în topul țărilor europene cu cel mai scăzut nivel de îndatorare. Media datoriei guvernamentale în Uniunea Europeană este de 80% din PIB, cele mai ridicate procente înregistrându-se în Grecia, 181,1% din PIB, Italia, cu 132,2%, Portugalia, 121,5%, Belgia 102% și Spania, cu o datorie publică de 97,1%. La 31 decembrie 2018, datoria publică a României era de 400,9 miliarde de lei, cu 32,5 miliarde de lei mai mult ca în 2017, potrivit raportului Ministerului Finanțelor. Printre împrumuturile făcute de guvern de pe piețele internaționale, se află suma de 1,2 miliarde de dolari pe o perioadă de 30 de ani, și 1,85 miliarde de euro pe 20 de ani. Sumele atrase au fost destinate finanțării deficitului bugetar, refinanțării datoriei publice și consolidării rezervei financiare în valută la dispoziția Trezoreriei Statului.
Importurile, mult prea mari
Fostul ministru de stat Mircea Coșea, doctor în științe economice, ne spune majorarea salariilor în România a fost o măsură absolut necesară, dar că mai era nevoie și de alte măsuri în completare. ”Îngrijorător este faptul că există un efect al împrumutului care apare în altă parte, adică în balanța comercială. Modelul aplicat de coaliție în 2016-2017 este un model care trebuia să fie aplicat pentru că nu mai aveam timp să mai așteptăm până când România aduna bani ca să crească veniturile. Creșterea salariilor era o măsură obligatorie, dacă nu voiam să ajungem într-o situație disperată. Piața europeană se modifică, nu numai din cauza Brexitului, dar și din cauza unor firme europene care au tendința de căutare a unor zone unde se poate duce capitalul pentru valorificare. În cazul României, această valorificare nu se baza pe o muncă foarte calificată, ci se baza pe costul scăzut al forței de muncă. Iar acest lucru ne-ar fi dus din ce în ce mai mult într-o zonă de subdezvoltare din punct de vedere european. Însă, o creștere a veniturilor conduce la o creștere a consumului, la o creștere a cererii, iar România nu are o structură economică capabilă să acopere cererea în creștere și atunci cresc importurile. Și cresc importurile din două puncte de vedere, în primul rând pentru consumul curent, pentru că românii, din bugetul de consum, 40% îl alocă pentru mâncare, iar în al doilea rând pentru industria românească, care folosește mai mult de 60% din costuri de producție din import de completare. Aici trebuia, imediat după mărirea salariilor, luată o măsură de stimulare a unor ramuri care nu cer mari investiții, care pot furniza alimente pe piața românească. Noi exportăm materie primă și importăm produse semifabricate, iaurt, brânză, lapte, unt ș.a.”, ne spunde prof.dr.Mircea Coșea.
Cercetarea în România nu există
Fostul ministru Mircea Coșea atrage atenția că, în timp ce toate țările europene investesc în cercetare, care creează plus valoare, la noi acest domeniu este ca și inexistent. ”Noi manufacturăm, că e mașină, utilaj, nu le proiectăm noi, nu le desenăm noi. Cercetarea, care dă foarte mult din valoarea adăugată, la noi nu există. Pentru acest an nu cred că datoria sau orice altă greutate pe care unii o indică ca fiind catastrofală că este un element real de îngrijorare. Bugetul va putea acoperi și majorările pensiilor, iar restructurări masive nu se vor face în acest an. Un program imediat de restructurare a economiei României în direcția creării de valoare adăugată mai mare este însă foarte necesar. România nu va avea capacitatea să investească masiv din bugetul propriu pentru că nu are cum să facă lucrul ăsta”, a afirmat Mircea Coșea.
Consens politic pentru marile proiecte
România nu reușește să atragă capital străin nu numai din cauza certurilor politice interne și a lipsei de predictibilitate, ci și din cauza inactivității departamentului economic al Ministerului de Externe, susține prof.dr.Mircea Coșea. ”După părerea mea suntem într-un moment în care am început un alt drum și ar trebui să-l continuăm cu foarte mare atenție și cu foarte mare celeritate. Noi tot discutăm despre șosele, poduri, gropi, dar România are acum mare nevoie de investiții în ramuri producătoare cu valoare adăugată mare. Sigur că trebuie să facem autostrăzi, dar să nu uităm IT-ul, să nu uităm învățământul și să nu uităm domeniul de învățământ de meserii, pentru că forța de muncă este puțină, scumpă, și va fi și mai scumpă pentru că vom aduce muncitori străini inevitabil. Eu aș zice chiar că, dacă ar fi o țară normală, ar trebui ca România să aibă un consens politic de proiecte mari, pentru că infrastructura nu se face într-un ciclu electoral, nici irigațiile și nici o agricultură modernă și ar trebui ca politicienii noștri să urmeze o astfel de linie, așa cum s-a întâmplat în Japonia după război, în Italia, Germania, care au reușit, pentru că nu există soluții miraculoase”, ne-a precizat fostul ministru Mircea Coșea.