Așezările ilegale ale țiganilor, pe care le găsim pe întreg teritorul României, vor fi demolate. Actul normativ care modifică și completează Legea privind amenajarea teritoriului și urbanismul, care a intrat în vigoare anul acesta, prevede dispariția acestor locuințe insalubre, care, spune legiuitorul, accentuează starea precară a sănătății pentru etnia romilor.
Cele peste 100.000 de case ale țiganilor, ridicate pe teritoriul României fără acte de proprietate și autorizații de construcție, vor intra în vizorul autorităților județene. Multe dintre acestea vor fi demolate, iar locuitorii vor fi strămutați pe alte terenuri puse la dispoziție de autorități, iar pentru altele, dacă există condiții de implementare, vor fi luate măsuri de racordare la utilități și de asfaltare. Cele care rămân vor intra în proces de cadastrare, iar romilor li se vor întocmi acte de proprietate, în vederea plății impozitelor. Astfel, legea prevede obligația primăriilor ca, în cazul desființării parțiale sau totale a așezărilor informale, să asigure relocarea romilor, oferindu-le fie soluții alternative de locuire, fie asigurarea de locuințe sociale, fie sprijin pentru reconstrucția locuințelor pe terenuri echipate edilitar. Totodată, primăriile trebuie să limiteze extinderea așezărilor informale prin identificarea de terenuri disponibile pentru viitoarele zone de locuit sau a unor soluții locative alternative. Potrivit actului normativ, o așezare informală reprezintă o grupare de minimum 3 unități destinate locuirii, dezvoltate spontan, ocupate de persoane sau familii care fac parte din grupuri vulnerable, aflate în condiții de sărăcie extremă și care nu au niciun drept asupra imobilelor pe care le ocupă. Așezările informale sunt situate de obicei la periferia localităților urbane sau rurale, cuprind locuințe improvizate, realizate din materiale recuperate, și/sau locuințe realizate din materiale de construcții convenționale, iar prin localizarea și caracteristicile socio-demografice generează excluziune, segregare și marginalizare socială. Totodată, prin situarea în zone de risc natural de alunecări de teren și inundații, risc biologic, lângă gropile de gunoi, depozitele de deșeuri, situri contaminate sau de risc tehnologic și industrial, unele așezări informale pun în pericol siguranța și sănătatea locuitorilor lor, se arată în actul normativ.
Fenomen scăpat de sub control
Înmulțirea așezărilor informale în România a fost total scăpată de sub controlul autorităților, se precizează în lege.”Din păcate, în absența unui cadru coerent normativ, operațional și de investiții dedicat, fenomenul ia amploare pe zi ce trece, cu consecințe grave asupra celor aflați într-o astfel de situație: lipsa documentelor de identitate, acces limitat sau inexistent la infrastructura publică și la serviciile sociale, supraaglomerare, amplasarea acestor locuințe punând în pericol siguranța și sănătatea rezidenților. Din păcate, nici legislația națională și nici politicile publice nu recunosc și nici nu reglementează locuirea informală, ceea ce reprezintă unul din principalele obstacole în găsirea de soluții adecvate”, se arată în expunerea de motive a legii.
