Şi industria energetică mondială are un „coronavirus” – cea mai caldă iarnă din istorie.
A fost nevoie ca zăpada să fie adusă cu camionul în Moscova pentru sărbătorile de Anul Nou, concursurile de ski din Japonia au fost anulate iar organizatorii Festivalului zăpezii din Sapporo au fost nevoiţi să împrumute zăpadă. Pentru piaţa mondială a energiei este vorba de un dezastru iar pe măsurile temperaturile continuă să crească producătorii de energie, traderii şi guvernele se vor confrunta cu o problemă care va dura mult după ce efectele epidemiei de coronavirus vor dispărea, comentează Bloomberg. Ironia sorţii – pieţele energetice suferă de pe urma încălzirii globale provocată de combustibilii fosili. Arderea de gaze naturale, petrol şi alţi combustibili pentru a încălzi locuinţele şi spaţiile de lucru sunt responsabile pentru 12% din emisiile de gaze cu efect de seră considerate vinovate pentru încălzirea globală. În luna ianuarie temperaturile ridicate au provocat o diminuare cu aproximativ 800.000 de barili pe zi a cererii mondiale de petrol. Este o cantitate echivalentă cu întregul consum al Turciei. Piaţa gazelor naturale a suferit o pierdere similară, spune Gary Ross, fondatorul firmei de consultanţă PIRA Energy. Regiunea Europei de Nord a resimţit acest lucru în mod deosebit, în condiţiile în care în unele zone din Norvegia şi până în Rusia temperaturile au fost cu şase grade peste media înregistrată în 1981-2010 în lunile ianuarie. Pe piaţa din Asia, preţurile spot la gaze naturale lichefiate au atins un minim istoric pe măsură ce cererea primilor trei importatori mondiali (Japonia, Coreea de Sud şi China) s-a redus. Rusia se bazează pe veniturile companiilor de petrol şi gaze pentru aproximativ 40% din veniturile sale la buget, însă exporturile Gazprom spre Europa şi Turcia au scăzut cu 25% în luna ianuarie a acestui an faţă de aceiaşi lună a anului trecut, iar acţiunile Gazprom au scăzut cu 11% de la începutul anului.
