Mai multi elevi de clasele a 11-a si a 12-a de la Liceul Greco-Catolic ”Inochentie Micu” Cluj-Napoca au fost scosi, ieri, din clasa si din scoala de catre director, pe motiv ca aveau parul lung sau barba. Ei au fost trimisi sa se tunda sau sa se barbiereasca.
Spre deosebire de anii ’70, ultimii ani ai comunismului au fost cuprinsi de din ce in ce mai multe aberatii si forme de constrangere. Spre exemplu, mai toate liceele devenisera industriale, dar uniformizarea maselor incepea din gimnaziu. Armatele de muncitori si tarani romani care trebuiau sa inalte societatea multilateral dezvoltata pe noi culmi de civilizatie si progres trebuia sa fie musai gri, dupa modelul Mao sau Kim Ir Sen. Pe cale de consecinta, parul lung sau barbile popesti sau mai stiu eu ce excentricitati capilare (freza punk sau bros, spre exemplu) erau de neconceput pentru un liceean. Ulterior, treaba s-a extins la nivel de natiune. Vajnicii militieni semianaflfabeti te cautau de acte daca aveai pleata, sau, la polul opus, daca erai tuns chilug. Adica, puteai fi fie pleava societatii intelectuale de maine, fie un puscarias proaspat eliberat pus neaparat pe alte hotii. In ambele cazuri erai tratat cu aceeasi lipsa de respect si cu cateva pulane pe carca, daca faceai garagata. Asta in cel mai bun caz. De asta, mie unuia, povestea de la Cluj imi pute a “The Wall” a lui Pink Floyd si darama toata munca lui Pitis cu poezia muzicii tinere cu tot. Versuri-manifest precum “Nu conteaza cat de lung am parul / Mai presus e cat si cum gandesc” vor zace iarasi incuiate prin seifurile unei cenzuri desprinse din “1984”, a lui George Orwell. Pacat, am auzit ca orasul Cluj e oras universitar…