Un fenomen in plina amploare, in dorinta acestor oameni de a obtine azil in aceasta tara.
La Berlin, Biserica Sfintei Treimi este pur si simplu asaltata de candidatii la botez. Preotul unei parohii evanghelice a convertit 850 de iranieni si afgani la crestinism in ultimii trei ani. Alti 350 se pregatesc, frecventand de doua ori pe saptamana cursuri de catehism. Pentru refugiati este un adevarat drum al crucii. Putin peste jumatate din ei reusesc sa treaca examenul de convertire, dupa trei luni de catehism intensiv. Pentru unii, trecerea la crestinism inseamna si cresterea sanselor de a obtine azil politic in Germania. Renuntarea la credinta este interzisa de Islam. Si , spre exemplu, pasibila cu pedeapsa capitala in Iran. Un convertit nu va fi expulzat din Germania, spre deosebire de Norvegia, care nu recunoaste convertirea ca un motiv suficient pentru acordarea azilului. Referitor la Iran, multi au fugit pentru ca frecventau diverse biserici clandestine, evident interzise. Potrivit unor estimari, exista 500.000 de crestini clandestini in aceasta tara si care doresc sa-si afirme deschis credinta. Acestia resping islamul , resimtindu-l ca o religie trista si violenta, aici, in Europa, unde sarbatorile crestine (Paste si Craciun, de pilda) sunt percepute ca vesele si pline de speranta. Multi musulmani doritori sa paraseasca islamul nu-si imagineaza sa traiasca atei si doresc sa impartaseasca religia tarii care i-a adoptat. 
Principala problema a candidatilor la crestinism: acceptarea de catre comunitate. Bisericile catolica si protestanta sunt foarte reticente. Dominante in Marea Britanie, ele nu vor sa fie acuzate de prozelitism, in actualul context al tensiunilor religioase. Desi primesc anual zeci de mii de fideli, aceste doua biserici le inchid usile musulmanilor care doresc sa treaca la crestinism, si-i trimit la bisericile evanghelice sau unor diverse secte care, de altfel, nu ezita sa faca misionarism la portile caminelor de refugiati.
UE infiinteaza o noua garda frontaliera
Ieri, cei 28 au lansat oficial Agentia europeana unificata a politistilor de frontiera si a pazei de coasta. Responsabilii europeni au decis sa inaugureze aceasta noua forta, care remodeleaza vechea agentie Frontex, la frontiera dintre Bulgaria si Turcia (Kapitan Andreevo) principalul punct de intrare terestra a refugiatilor care ocolesc calea maritima, via Mediterana. Acest nou corp european va oferi asistenta tarilor aflate in prima linie a sosirilor emigrantilor, in caz de aflux masiv a candidatilor la azil. Noua structura poate face apel rapid la 1.500 de oameni, desemnati de statele membre.
Republica Moldova, gata sa-i primeasca
Moldova si-a ajustat legislatia la rigorile celei comunitare in privinta respectarii drepturilor si libertatilor refugiatilor, a declarat secretarul de stat Mihail Beregoi, in cadrul celei de a 67-a Sesiuni a Comitetului Executiv al Inaltului Comisariat al ONU pentru Refugiati de la Geneva.
”Fiecare persoana care solicita protectia Republicii Moldova trebuie sa se bucure in deplina masura de drepturile si libertatile sale fundamentale (…) vom depune toate eforturile in vederea consolidarii sistemului national de azil”, a declarat Beregoi.
