Nu poti intalni o formulare mai exacta a libertatii decat minciuna. Fiindca minciuna este singura forma absoluta a libertatii de a fi tu insuti! Ea intruchipeaza energia victorioasa a ratiunii. Si domnia sa – minciuna! – nu trebuie sa tina seama nici ca cat de emotii! Insa atunci cand baga si emotiile la inaintare – un suspin, acolo, o lacrima! – depasind cu un pas raceala ratiunii, substituindu-se chiar si subnutritei magii teatrale, intrupeaza – intruchipeaza modelul desavarsit al umanitatii! Iar daca sublima forta a libertatii o incearca nitelus cu zveltetea politichiei, scapi urgent – instant! – de cosmarul adevarului! Un exemplu de neuitat – si greu de intrecut, desi nu este imposibil de depasit, mai ales in aceste timpuri moderne! – este stralucitul cavaler al ticalosiei, Iago, Eroul – cu E mare, fireste! – darlogarului englez, Shakespeare.
Dar, de, sa nu ne grabim, caci asa cum se spune la tot pasul, viata este complexa! Iata, bunaoara, pe plaiurile danubiano-pontice, iagovistii taichii, dupa ce si-au depasit prologul spiritual, prin aruncarea la cos a medicilor, neuronii lor reflectorizanti si-au descoperit o noua religie: cacarisirea jurnalistilor! Pe unul cu trei mame l-au tarnosit prin tribunale… Altora li se pretinde un pesches euroic, pentru a-i putea, mai apoi, depune in institutii morale, unde pot sta cu gura inchisa, toata ziua, ca sa poata medita privind ore in sir tavanul ocrotit de vajnici politieni pedestri, tavan care-i scuteste de pacostea de a privi in gol!
In fond, cine sunt acesti indivizi a caror meserie este ridicola – fiindca nu au altceva de facut decat sa stea toata ziua cu ochii deschisi?!.. Jura ei pe Biblie, inainte de a pronunta orice idee mareata – in folosul patriei – desigur! – asa cum fac alesii alesi dintre alesii poporenilor? Ar trebui sa invete de la acestia ca nu poti pasi in biserica adevarului danubiano-pontic decat dupa ce pui mana stanga pe Scriptura, iar cu dreapta iti faci trei cruci peste piept (si inima, evident!). A, ca sunt unii care jura in fata lui Dumnezeu doar cu mana stanga pe Biblie, fara sa se inchina, nu e o problema! E un obicei, care arata ca profunzimea credintei in Dumnezeu nu are neaparat nevoie sa fie dublata de o gestica formala – doar sunt si alte religii in lume in care Credinta nu se formalizeaza prin cruci incepute de la frunte si sfarsite la umarul drept! Mai ales ca se stie – he, he, he, de multe decenii, ca sa nu exageram spunand secole! – ca Dumnezeu e mort!
Astazi, de fapt, politica simbolizeaza – si reprezinta, de fapt! – puritatea constiintei umane! Si, desigur, intransigenta morala! Cand Revolutia franceza a pornit lupta hotarata si organizata impotriva regalitatii si a religiei, pentru triumful libertatii, fraternitatii si democratiei – si-a dus aceasta batalie pana la capat, dovada ramanand, pe tapet, marea inventie a puterii adevarului, dreptatii si libertatii: ghilotina! Si astfel s-a pus pe picioare o noua religie – a ghilotinei! – care si-a demonstrat impartialitatea belindu-i si pe cei doi capi ai Revolutiei: Danton si Robespierrrre!..
Eu sper, ca astazi, justitia damboviteano-pontica sa se desprinda din paradisul uitarii de sine si sa repuna in circulatie un singur Everest al frantujilor de altadata, ghilotina: pentru gazetari! Ca sa le inchida fleanca! Tranca-fleanca acestor gugustiuci care nu stiu sa jure pe Biblie – si nici sa doarma in toaleta! Cred ca toti jurnalistii din lume o sa-si scoata palariile si-o sa aplaude, pana o sa le asude buricele, aceasta performanta a justitiei dambovitene! O sa aplaude… Din invidie ca n-au descoperit ei – primii pe mapamond! – masturbarea justitiei, a barbatilor, a femeilor, a tuturor ambigeniilor, bipezi sau bipede, de lux si reflux!..