Franta cauta in Romania sustinere pentru ideea infiintarii unei armate a UE. Varianta de care americanii responsabili cu securitatea statelor occidentale europene dupa al doilea razboi mondial nici nu vor sa auda.
Descinderea pe nepusa masa a unui presedinte francez in Romania denota ca undeva in UE arde. Iar ce arde este intentia europenilor de a-si face propria armata, gest echivalent cu o concediere a americanilor. Care astfel nu numai ca vor fi nevoiti sa renunte sau sa-si diminueze prezenta armata pe batranul continent (cu toate pgubele financiare care decurg de aici), dar nici nu vor mai putea justifica in fata poporului american sumele imense bagate pana acum in industria de aparare. Cum decizia infiintarii unei armate a UE este greu de luat, greii Uniunii au nevoie si de sustinerea statelor ”de mana a doua” – categorie din care, gratie conducatorilor second hand, Romania face si ea parte. Odata aterizat la Bucuresti, Francois Hollande s-a grabit sa-si spuna, de pe prispa Cotroceniului, oful: ”Tarile europene fac parte majoritatea din NATO. In cadrul acestei aliante si Europa trebuie sa se organizeze, nu se poate baza doar pe forte exterioare. 
Daca intr-o zi vom fi amenintati, trebuie sa fim autonomi in decizia noastra”. Date fiind insa relatia speciala si parteneriatul strategic separat pe care Romania le are cu SUA (strategia noastra de aparare se bizuie, pana in 2020 cel putin, pe americani), anuntul lui Hollande l-a bagat in corzi pe presedintele Klaus Iohannis. Ca sa o poata da cotita, Iohannis a invocat, la fel ca celebrul sau inaintas Ion Iliescu, sinergia faptelor: ”Avem foarte multe programe si proiecte NATO si ceea ce se doreste nu este o concurenta sau o inlocuire, ci o sinergie intre initiativele europene si initiativele NATO in beneficiul si unora si altora”. Pentru a nu-l lasa pe Iohannis sa se fofileze si prin meandrele concretului, Hollande i-a fluturat sub nas promisiunea primirii Romaniei in Schengen. Ceea ce inseamna si ca liderii nostri trebuie sa renunte la obisnuinta de a indeplini servili ordinele venite din afara si sa judece cu propriile capete daca primirea intr-un Schengen pus pe butuci de migratia islamica poate contrabalansa, pentru Romania, deteriorarea relatiei speciale cu americanii. Niste americani asupra carora Francois Hollande a aruncat deja vina pentru escaladarea terorismului dupa atentatele de la 11 septembrie 2001. ”Riposta pe care administratia din SUA a dat-o acestor atacuri planificate din interior si executate metodic, departe de a eradica amenintarea, a extins-o intr-un spatiu mai mare”, a acuzat Hollande SUA, neuitand sa adauge si ca Franta a devenit ”o victima a consecintelor haosului” cauzat de interventia americanilor. n
Hollande o ia pe urmele lui Gabriel Oprea
Un politist care a insotit, ieri, pe motocicleta, coloana oiciala a presedintelui francez Francois Hollande s-a accidentat. Politistul s-a trezit cu motocicleta cu tot la pamant dupa ce a alunecat pe caldaramul ud – proaspat spalat in cinstea oaspetelui. Accidentul, usor din fericire, a avut loc la intrarea in Parcul Carol, unde oaspetele urma sa depuna o coroana la Mormantul soldatului necunoscut. Nefiind ranit, politistul s-a adunat de jos si si-a continuat drumul in coloana.
Dar parca si Scutul e bun…
Vizita lui Francois Hollande a coincis si cu aniversarea a cinci ani de la semnarea Declaratiei Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI dintre Romania si Statele Unite ale Americii, in 13 septembrie 2011. Prilej pentru Klaus Iohannis sa afirme ca acest acord reflecta ”viziunea noastra comuna a unui Parteneriat Strategic mai extins, mai profund, ancorat in valorile euro-atlantice” (..) ”un pilon esential pentru realizarea obiectivelor noastre”. O cooperare care a atins un ”nivel deosebit de excelenta” odata cu ”operationalizarea proiectului strategic al Facilitatii de aparare impotriva rachetelor balistice din cadrul Bazei Deveselu”. Pai parca Iohannis-Hollande au cazut de acord ca nu trebuie sa ne bazam numai pe ”forte exterioare”. ”Romania este hotarata ca, impreuna cu Statele Unite, sa investeasca in continuare in substanta strategica a cooperarii bilaterale”, a concluzionat omul de la Cotroceni.