Munţii de gunoaie de pe marginea drumurilor şi ghenele cu deşeuri menajere extinse pânã în stradã, pe care le vezi la tot pasul în Ploieşti, dau senzaţia unui oraş în care nu mai existã autoritãţi. În fapt, situaţia este chiar mai gravã, Primãria localitãţii înregistrând datorii mari la utilitãţi, la transportul public şi la societatea care se ocupã de întreţinerea spaţiilor verzi.
Ploieştiul, supranumit oraşul petrolului, a început sã intre, cu paşi repezi, în faliment. Certurile politice de la nivelul administraţiei, dar, mai ales, consensul la votarea celor mai mari salarii din ţarã pentru funcţionarii Primãriei au fãcut ca oraşul sã rãmânã fãrã niciun fel de resurse. Mai exact, salariile celor 1.500 de funcţionari ai Primãriei Ploieşti se situeazã între 4.000 de lei şi 6.500 de lei net, sume pe care bugetul destul de sãrac al oraşului nu şi le putea permite. “Este nevoie de o rectificare bugetarã la nivelul tuturor operatorilor de servicii publice. Primãria Ploieşti a primit notificãri de la Electrica, care a vrut sã taie curentul, sunt trei facturi restante, în valoare de 959.000 de lei, de la operatorul de iluminat public, unde are de plãtit patru restanţe, nu mai existã buget pentru deratizare-dezinsecţie, nu mai existã contract, transportul public solictã 16 milioane de lei, iar Societatea de Gospodãrire Urbanã, opt milioane de lei. Sãptãmâna trecutã Primãria Ploieşti nu mai avea niciun ban în cont”, ne-a declarat Raul Petrescu, directorul general al Regiei Autonome de Servicii Publice Ploieşti.
Prea mult gunoi şi prea puţine ghene
Una dintre explicaţiile sincopelor în ridicarea gunoaielor a fost datã chiar de conducerea Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitarã din zonã, care susţinea cã, odatã cu creşterea salariilor, a crescut şi nivelul de trai şi, implicit, cantitatea de deşeuri produsã pe cap de locuitor.
“Operatorul de salubritate poartã o mare vinã, asta e incontestabil, ei au mari probleme şi cu resursele umane şi cu utilajele, s-a şi trimis o cerere de reziliere a contractului acum câteva luni, dar contractul a fost foarte prost fãcut, şi noi nu avem pârghii, nu putem face decât cel mult nişte informãri. La nivelul ADI s-a decis votarea rezilierii contractului cu Rosal la fiecare din cele 36 de primãrii. Una dintre cauzele problemei este cã 150.000 de oameni plãtesc pentru restul de 80.000 care nu au contract cu operatorul de salubritate. Am elaborat un proiect de hotãrâre pentru instituirea unei taxe de salubritate pentru cei care nu sunt abonaţi. Mai este şi problema infrastructurii de salubritate. Avem doar 250 de platforme gospodãreşti, exact ca în 1990 şi noi avem nevoie de minim 600”, ne mai spune Raul Petrescu, directorul general al Regiei Autonome de Servicii Publice Ploieşti. De cealaltã parte, primarul Ploieştiului, Adrian Dobre, susţine cã lunar se dau sute de amenzi pentru abandonarea deşeurilor pe domeniul public, dar cã nu poate stãvili acest fenomen.